Xenofobia, extremismul de dreapta şi ideologiile antidemocratice continuă să fie o problemă virulentă şi o provocare continuă pentru democraţiile europene.

De ani de zile, populismul dreptei și partidele extremiste de dreapta au fost o parte permanentă a spectrului politic european. Deși în majoritatea statelor acestea nu reprezintă o amenințare acută pentru sistemul democratic, au reușit să mobilizez un număr important de votanți, iar sentimentele xenofobe și antisemite se extind dincolo de aceste grupuri de votanți.

Mai mult decât atât, după 11 septembrie 2001, atitudinile anti-islamiste au crescut brusc în țările de imigrare din Europa de Vest și în cateva rânduri s-au transformat în atacuri violente împotriva musulmanilor. În democrațiile tinere din Europa Centrală, extremismul de dreapta și ideologiile naționaliste au renăscut pe fondul colapsului sistemului socialist.

Revizionismul şi sentimentele anti-Trianon

Sfârșitul primului război mondial și încheierea Tratatului de la Trianon au lăsat Ungaria cu doar o treime din teritoriul său anterior. Faptul că Tratatul a fost disproporționat și injust a fost ușor de comunicat către masele sărace și în mare parte needucate. Guvernele de dreapta, beneficiind de nemulțumirea generală în rândul populaţiei, au încercat să puncteze asupra ideii că Tratatul de la Trianon și țările vecine ar fi sursa tuturor problemelor de natură economico-socială.

Prin urmare, Ungaria contemporană este caracterizată de un set special, unic, de atitudini (care amintește poate doar de Germania), prin care ideea de revizionism, atât de des valorificată de către puterea politică, a supraviețuit începând cu anul 1920 și până în prezent. Simbolul revizionismului maghiar este reprezentat de faptul că Tratatul de la Trianon este un ordin nelegitim impus Ungariei. În această lumină, revizuirea pașnică sau prin forță, recuperarea de foste teritorii maghiare, este prezentată ca un obiectiv cât se poate de legitim.

Atitudini împotriva romilor

O serie de cercetări și studii relevă faptul că în Ungaria, cele mai pregnante atitudini de xenofobie manifestate pe scară largă sunt cele împotriva comunităților de romi. Pe teritoriul Ungariei trăiesc aproximativ 800.000 de cetățeni de etnie romă, iar majoritate dintre ei se situează sub cele mai scăzute condiții economice și sociale de viață (toți cei 800.000  de romi sunt, fără excepție, cetățeni maghiari).

Unul din cele mai importante studii pe această temă este cel realizat de către Fundația Minorităților pe un eșantion reprezentativ la nivel național. Studiul a relevat că 57% dintre elevi și studenți cred că romii nu au fost niciodată parte a națiunii maghiare. Un caz care a atras atenția în mod special asupra discriminării romilor din Ungaria a fost cel al unei emisiuni televizate, în care sunt prezentate într-un mod sarcastic și umilitor toate stereotipurile lingvistice și comportamentale ale romilor.

Antisemitismul în Ungaria

Antisemitismul în Ungaria a căpătat forme mult mai sofisticate decât sentimentele împotriva comunității de romi. Pe de o parte, respingerea fățișă a evreilor nu este la fel de intensă ca cea a romilor, pe de altă parte latența acestui fenomen se presupune a fi foarte mare. Stereotipurile de zi cu zi și cunoașterea evenimentelor Holocaustului au făcut din evrei o categorie acceptată și chiar simpatizată de majoritatea comunității maghiare. Cu toate acestea, faptul că numeroase personalității din mass-media și oameni de știință renumiți își recunosc originile evreiești, îi face pe mulți să creadă că evreii sunt suprareprezentați în viața publică din Ungaria.

Cercetările pot aduce la suprafață doar în mod indirect starea latentă a antisemitismului și aceasta pentru că mulți știu că nu este acceptabil să îți exprimi opinii antisemite în public și se controlează într-o măsură mai mică sau mai mare, încercănd să își ascunde adevăratele atitudini atunci când sunt puși, de exemplu, să răspundă unor chestionare.

Sub egida Ministerului Educației, în anul 2003 a fost realizat un proiect de cercetare care avea în vedere cunoștințele studenților la istorie din cadrul universităților de stat și a celor aparținând bisericii. Proiectul a investigat, de asemenea, ideologiile, valorilor și predispozițiile studenților cu privire la o serie de evenimente istorice majore. Studiul, destul de controversat, a stabilit că 21% din respondenți sunt de părere că evreii slăbesc și subminează statul în care se stabilesc, iar 22% susțin că ar fi mai bine dacă evreii ar trăi doar în propriul lor stat, Israel. Același studiu arată că 49% dintre respondenți au convingerea că interesul evreilor, în Ungaria, nu corespunde cu interesul celorlalți cetățeni.

Constatarea cea mai importantă este aceea că manifestările extremiste cele mai puternice sunt îndreptate împotriva etnicilor romi. Putem spune că există un acord la nivel public în privința faptului că romii sunt ei înșiși – și nimeni altcineva – responsabili pentru condițiile lor de viață precare și pentru poziția lor defavorizată în societate. În contrast, doar un procent redus din populație este deschis antisemită, aceștia fiind cei care resping toate lucrurile pe care majoritatea le consideră valori de bază ale societății (egalitatea de șanse, securitatea, spiritul antreprenorial, relații stabile cu străinii etc.).

Tendințele xenofobe din Ungaria nu sunt semnificative față de afro-americani sau occidentali. Societatea maghiară pare însă a fi mai puțin tolerantă față de persoanele din țările vecine, în special români, slovaci, sârbi, aceștia fiind în unele cazuri ținta unor atitudini de tip xenofob. Motivul acestui fenomen este că mulți cetățeni maghiari se temeau pentru locurile lor de muncă și mijloacele de subzistență în perioada ce a urmat schimbărilor politice din 1989.

  extremism, extremism de dreapta, fasciscm, ungaria, uniunea europeana