Principalul eveniment al săptămânii tocmai încheiate (2–8 aprilie) a fost legat de criza umanitară din zona Sahel (zona sub-Sahariană a Africii).

Începută în primele zile ale lunii aprilie, campania UNICEF de informare a publicului din „Lumea Civilizată” cu privire la situaţia dramatică din mai multe ţări din zona Sahel, capătă dimensiunile unui eveniment geopolitic de mare anvergură. Postul de televiziune CNN, a transmis mai multe reportaje cu privire la tragedia în desfăşurare în una dintre cele mai sărace zone ale Africii şi totodată a Globului. Mai multe celebrităţi s-au alăturat campaniei, care-şi propune atragerea de ajutoare umanitare pentru a preveni o tragedie de mari proporţii.

Sahelul, zona sub-Sahariană a Africii, regiunea dintre deşertul Sahara şi zona tropicală centr-africană, a fost întotdeauna predispus la secete prelungite. Perioade de secetă alternează cu perioade de precipitaţii, ceea ce determină migraţii masive ale populaţiilor indigene „urmărind ploaia”. Numai că anul trecut, o lipsă acută de precipitaţii a generat o secetă fără precedent, deşertificând, practic întreaga regiune. Principala sursă de hrană a acestor populaţii este agricultura şi creşterea vitelor. Seceta de anul trecut face ca în acest moment pământul să nu poată susţine recoltarea grânelor sau întreţinerea animalelor, ceea ce pentru aceşti oameni înseamnă, literalmente, perspectiva morţii de inaniţie.

Naţiunile Unite estimează că mai mult de zece milioane (10.000.000) de oameni riscă să moară de foame, cei mai vulnerabili fiind copiii, peste 1 milion dintre ei fiind în pericol iminent. Este o situaţia disperată mai ales că vorbim de începutul perioadei. De regulă secetele din Sahel începeau să-şi facă simţite efectele mai târziu în decursul lunilor.

UNICEF şi CNN au iniţiat această campanie pentru strângerea de ajutoare umanitare pentru a prevenii o tragedie umană fără precedent în mai multe ţări, printre care Senegal, Mauritania, Mali, Niger, Burkina Faso sau Ciad. Nigerul şi Ciadul sunt cele mai afectate fiind în general ţări oricum foarte sărace.

Secretarul general al Statelor Unite, Hillary Clinton a anunţat că S.U.A. este pregătită să ofere asistenţă umanitară în valoare de 120 de milioane de dolari americani pentru criza africană.

Vom urmării desfăşurarea campaniei şi rezultatele sale săptămânile următoare, pe măsură ce popularizarea acestei situaţii dramatice va atrage alte reacţii.

Orientul Mijlociu

I. Siria. Cu trei zile înainte de termenul limită pentru retragerea trupelor militare din zonele locuite de civili, guvernul de la Damasc este acuzat de un grup opozant de masacrarea mai multor civili din regiunea Rastan, transmite CNN, sâmbătă. Informaţia, neconfirmată încă, vine pe filiera refugiaţilor care fug din Siria şi vorbeşte despre violenţe ale armatei guvernamentale asupra civililor şi dezertorilor, care ar fi fost torturaţi înainte de a fi ucişi. Televiziunea naţională din Siria, SANA, anunţă că luptele sunt îndreptate împotriva grupurilor teroriste înarmate şi susţinute de ţări precum Qatar, Turcia sau Arabia Saudită.

II. Bahrein. Guvernul de la Manama refuză eliberarea şi extrădarea către Danemarca a lui Abdulhadi Al-Khawaja,militant pentru drepturile omului condamnat la închisoare pe viaţă, pentru acţiunile sale din cadrul manifestaţiilor de protest din micuţa insulă din Golf. Al-Khawaja este cetăţean danez, după ce a locuit mai multă vreme în ţara scandinavă. El se află de două luni în greva foamei, iar autorităţile de la Copenhaga au cerut Bahreinului, să-i permită să revină în Danemarca.

Mai mult decât atât, autorităţile din Bahrein, au decis joi arestarea ficei lui Al-Khawaja, Zainab al-Khawaja, sub acuzaţia de ultraj asupra unui oficial al statului, după ce a încercat să-şi viziteze tatăl la închisoare. Ea a fost eliberată sămbâtă.

III. Yemen. Mai mulţi luptători înarmaţi, loiali fostului preşedinte al Yemenului, Ali Abdullah Saleh, “detronat” de Primăvara arabă din Yemen, au atacat sâmbătă, cu moritere, principalul aeroport al ţării. Autorităţile au fost nevoite să anuleze toate zborurile programate pe Aeroportul Internaţional din Sana, declarând că „se confruntă cu cea mai mare instabilitate din istoria modernă a ţării”, relatează CNN.

IV. Gaza. Trei palestinieni au fost executaţi, sâmbătă, în regiunea controlată de organizaţia Hamas. Cei trei au fost spânzuraţi în Gaza, reprezentanţii Hamas găsindu-i pe doi dintre ei vinovaţi de crimă, iar pe al treilea de „colaborare” cu Israelul. Pedeapsa cu moartea este încă o folosită în regiunea Gaza, în ciuda eforturilor militanţilor pentru drepturile omului de a convinge Hamas, să abolească această practică inumană.

Asia Centrală şi de Est

I. Myanmar. Ulterior alegerilor de duminica trecută care au confirmat o oarecare deschidere a ţării către democraţie şi libertate, prin alegerea Partidului Liga Naţională pentru Democraţie şi a liderului acestuia Aung San Suu Kyi în parlamentul acestui stat cunoscut şi ca Bruma (sau Birmania), S.U.A. a decis relaxarea sancţiunilor asociate închiderii Myanmarului de către liderii loviturii de stat militare. Astfel că se prevede o normalizare a realţiilor dintre comunitate internaţională şi statul asiatic, o deschidere către investiţii străine, turism, călătorii şi schimburi de experienţă cu cetăţenii şi oficialii acestui stat. Hillary Clinton a vizitat deja Myanmarul, iar ca urmare a vizitei sale, numărul turiştilor începe să crească, pe fondul unei aparente securităţi sporite.

II. India – Pakistan. Sâmbătă, preşedintele pakistanez, Asif Ali Zardari, s-a întâlnit la New Delhi cu primul ministru indian, Manmohan Singh, în ceea ce înseamnă prima întalnire la nivel înalt, după şapte ani, între India şi Pakistan. Discuţiile dintre cele două foste mari rivale au fost reluate în 2011, după ce fuseseră sistate în 2008 în urma atentatului terorist de la Munbai soldat cu 160 de morţi. Cele două forţe nucleare au purtat, în trecut, un război de trei ani, dintre care doi pentru regiunea himalaiană Kashmir.

Discuţiile celor doi au fost catalogate ca fructuoase de ambele părţi, Zadari invitandu-şi omologul la Islamabad pentru o nouă serie de discuţii care ar putea face din India principalul partener economic al Pakistanului.

China, soluţia pentru problemele Sudanului? O serie de analize geopolitice pune China în situaţia de a deveni arbitrul conflictului dintre Sudan şi Sudanul de Sud. China este principalul importator al petrolului brut din cele două state şi partenerul economic cel mai important al ambelor administraţii, aflate în conflict. Bunele relaţii pe care guvernul chinez le are atât cu administraţia de la Kartoum (inclusiv preşedintele Al-Başhir) cât şi cu liderii de la Juba, o pune pe acesta în situaţia avantajată de a constitui catalizatorul relaţiilor conflictuale dintre cele două ţări.

Atât Sudanul cât şi Sudanul de Sud îşi bazează economia pe exportul de petrol, 90% din exportul sudanez respectiv, 98% din cel sud-sudanez fiind petrol nerafinat. Principalul beneficiar este Compania Petrolieră Naţională a Chinei, 66% din petrolul exportat de aceste ţări africane mergând către gigantul chinez.

Conflictul dintre cele două ţări africane este foarte vechi şi după 21 de ani de lupte, pare să nu fie încheiat de recenta independenţă obţinută de Sudanul de Sud.

Africa

I. Mali. Situaţia tensionată din Mali pare să se mai relaxexe, după ce liderul loviturii de stat militare, CapitanulAmadou Sanogo, şi camarazii săi au anunţat, vineri, în urma întâlnirii cu reprezentanţii Comunităţii Economice a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) reinstaurarea constituţiei şi legilelor democratice şi organizarea de alegeri libere, prezidenţiale, pentru reinstaurarea unui guvern civil. Junta preluase puterea după înlăturarea fostului preşedinteAmadou Toumani Toure, pe care armata l-a considerat incapabil să gestioneze rebeliunea tuaregilor din nordul ţării.

Între timp, rebelii tuaregi din nord, anunţă încetarea focului după ce întreaga parte sahariană a Maliului, a fost capturată de organizaţia lor, Mişcarea de Eliberare a Azawadului (Azawad National Liberation Movement–MNLA).Tuaregii consideră această regiune leagănul civilizaţiei lor nomade. De altfel ei au declarat independenţa acestei părţi a statului Mali, sub denumirea de Azawad. Statele din regiune resping în totalitate posibilitatea recunoaşterii independenţei acestei zone. Franţa, fosta putere colonială, este aşteptată să intervină. Reprezentanţi francezi au salutat decizia liderilor militari de la Bamako de întoarcere la o guvernare civilă, în urma sancţiunilor internaţionale, şi promit asistenţă militară şi logistică în problema rebelilor tuaregi, pe care i-au somat să se îndrepte către o soluţie politică.

II. Malawi. După moartea preşedintelului din Malawi, Bingu wa Mutharika, vice-preşedintele acestei ţări africane, luptătoarea pentru drepturile femeilor, Joyce Banda, a preluat conducerea ţării, sâmbătă. Succesiunea s-a făcut conform constituţiei în ciuda temerilor că fratele fostului preşedinte ar putea încerca preluarea puterii pentru sine.Joyce Banda este cunoscută în ţara sa pentru felul în care a luptat împotriva foametei în 1997, realizând o organizaţie a femeilor de afaceri şi contribuind la o sustenabilă luptă pentru drepturile femeilor şi stabilitate economică în statul african. Este cunoscută de asemenea pentru celebrul aforism: „În Africa nu avem altă soluţie, decât să investim în femei”. Mama a trei copii, ea însăşi victima abuzurilor domestice, Joyce Banda, devine prima femeie preşedinte din istoria statului Malawi. A fost aleasă vice-preşedinte în 2009.

Europa

I. Franţa. Incendiul izbucnit joi, în interiorul clădirii unui reactor nuclear din nordul Franţei (pe coastă, aproape de Canalul Mânecii), nu s-a soldat cu raniţi şi nici cu emisii de gaze radioactive. Cauza incendiului este încă neclară.

II. Grecia. Criza economică din Grecia, din ce în ce mai greu de suportat. După ce un mărunt om de afaceri, tată a trei copii, şi-a dat foc în septembrie în faţa bancii care tocmai îi retrăsese un împrumut, un alt cetăţean grec, în vârstă de 77 de ani, s-a împuşcat miercuri, în centrul Atenei. Dimitris Christoulas, a lasat un bilet de adio prin care arăta că guvernul grec i-a făcut viaţa imposibil de trăit. Astfel de gesturi disperate par să fie tot mai dese într-o Grecie în plină dramă economică.

III. Rusia. Ministrul de externe rus, a criticat dur S.U.A. pentru condamnarea lui Viktor Bout la 25 de ani de închisoare. Pedeapsa a fost ordonată de o curte judiciară federală din New York, Bout primind pedeapsa minimă. Cunoscut ca „negustorul morţii” Viktor Bout a fost căutat vreme îndelungată pentru trafic de arme. Este considerat cel mai mare traficant de arme, el vânzând armament către organizaţii teoriste, grupări rebele, lideri de trib războinici din Africa, etc. Armele distribuite de el au făcut mii de victime, inclusiv americani.

Rusia consideră însă acuzaţiile aduse de curtea americană ca nefondate şi anunţă ca va face tot posibilul pentru ca Viktor Bout să fie adus la Moscova. Mai mult, ministerul de externe rus critică S.U.A. pentru că ar fi instrumentat o campanie de presă pentru denigrarea lui Bout, care ar fi influenţat juriul. Victor Bout s-a declarat nevinovat în faţa instanţei.

America Latină şi de Nord

I. Columbia. Luni, guerilele FARC (Forţele Revoluţionare Armate din Columbia) au elibertat (aşa cum promiseseră) 10 foşti militari şi poliţişti, ţinuţi prizonieri de către gruparea revoluţionară de stânga, care se află în conflict cu guvernul Columbian încă din anii ’60. Unii dintre prizonieri au fost ţinuţi ostatici mai bine de 10 ani, şi îşi pierduseră speranţa de a-şi mai reîntâlnii familiile.

II. Venezuela. Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, a declarat vineri, că trebuie să se reîntoarcă în Cuba pentru a continua tratamentul împotriva cancerului. Emoţionalul preşedinte s-a rugat la Dumnezeu „să îi cruţe viaţa, pentru că mai are multe de făcut pentru poporul său şi pentru Venezuela”. Administraţia de la Caracas rămâne discretă cu privire la tipul de cancer de care preşedintele sud-american suferă.

  africa, bahrein, evenimente geopolitice, sahel, saptamana geopolitica, siria, venezuela