Lucrările summit-ului Organizaţiei Cooperării İslamice (OCI) la care s-a decis suspendarea Siriei s-auîncheiat pe 16 august 2012, înaintea sfârşitului Postului Ramadan.

Oraşul Mecca, Centrul Sfânt al Islamului a găzduit de data aceasta summitul într-o atmosferă cu totul specială. Luna Sfântă a lumii islamice, luna Păcii şi a încetării oricărui fel de conflict, aşa cum recomandă Coranul. Oraşul ales, locul de naştere al islamului … într-o astfel de atmosferă au trebuit să decidă calitatea de membru a Siriei ţările cu populaţie majoritar musulmană.

Siria şi-a  pierdut calitatea de membru. Preşedintele Turciei, Abdullah Gul,  a participat la reuniunea la nivel înalt şi a subliniat că actualul regim sirian şi-a pierdut legitimitatea şi a notat că această decizie reprezintă poziţia statelor islamice faţă de Siria.

Secretarul general al OCI, Ekmeleddin Ihsanoglu, a calificat într-o conferinţă de presă poziţia statelor prezente ca fiind “un mesaj puternic adresat de lumea musulmană regimului sirian”. “Această lume musulmană nu mai poate accepta un regim care îşi masacrează poporul folosind avioane, tancuri şi artilerie grea. Este, de asemenea, un mesaj adresat comunităţii internaţionale, care afirmă că lumea musulmană susţine o soluţie paşnică (în Siria), doreşte încheierea vărsării de sânge şi refuză ca această problemă să degenereze într-un conflict confesional şi să se extindă în regiune”, a continuat şeful OCI.

La reuniune nu au participat liderii Irakului, Emiratelor Arabe Unite şi Indoneziei. Preşedintele Gül a adăugat că Teheranul deşi s-a opus la suspendarea Siriei din organizaţie nu a făcut o problemă din această decizie. Experţii Naţiunilor Unite au pus la dispoziţia membrilor Organizaţiei, un raport al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului cu dovezi care arată că forţele preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi miliţiile pro-guvernamentale siriene au comis crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Raportul arată şi că forţele rebele din Siria au comis şi ele crime de război, dar în proporţie mult mai mică.

Toate ţările participante au fost de acord că o intervenţie externă armată ar îngreuna şi mai mult situaţia alimentând şi mai mult tulburările confesionale.

Turcia şi-a exprimat foarte clar poziţia: sprijină Armata Liberă Siriană în condiţiile în care Bashar Al-Assad acceptă masacrul asupra propriei populaţii.

De asemenea, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, a anunţat cu o zi înaintea începerii summit-ului, într-o uniune ministerială a miniştrilor de externe, la Jeddah că „soldaţii turci pot interveni în anumite condiţii, pentru a proteja populaţii mari de sirieni care încearcă să se refugieze şi sunt atacaţi de forţele regimului de la Damasc. Dacă zeci de mii de oameni încearcă să se refugieze pe teritoriul Turciei şi forţele siriene deschid focul împotriva lor, nici Turcia, nici lumea nu pot rămâne tăcute în acestă situaţie” a declarat Ahmet Davutoglu.

Rivalitatea istorică Turcia-Iran (otomani şi persani) a fost prezentă şi la acest summit, amintind că acest conflict poate escalada oricând, având implicaţii îngrijorătoare. Turcia (sunnită) susţine opoziţia siriană, în timp ce Iranul şhiit, susţine regimul alawit al lui Assad. Dar regimul alawit aste unul arab, ori arabii întotdeauna au fost consideraţi de persanii mândri de civilizaţia lor de dinaintea naşterii islamului, ca fiind nişte asupritori.

Aşadar…ce ascunde Iranul în spatele acestor acţiuni?

Turcia arată în mod deschis intenţiile sale prin doctrina Davutoglu, axată pe obiectivul transformării Turciei în lider regional al „primăverii arabe”.

La Jeddah, ministrul turc de externe a amintit că „Turcia va conduce schimbarea în Orientul Mijlociu în calitate de stăpân şi de slujitor”. 

Astfel, Turcia îşi oferă modelul: că unora le place sau nu le place, în Turcia statul laic si islamul moderat coexistă.

Siria, suspendată din Organizaţia pentru Cooperare Islamică, exclusă din Liga Arabă şi cu misiunea ONU retrasă de pe teritoriul său, devine astfel un câmp de luptă fară declaraţii de război.

  obiectivele turciei, orientul mijlociu, summit-ul OCI, turcia