Perspectivele economice pentru anul 2013

Perspectivele economice pentru anul 2013
Sursa: eu2012.dk
Sursa: eu2012.dk

Sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie au adus în atenţia analiştilor economici proiectele bugetare şi bugetele propuse de către statele europene pentru următorul an. Punctul central al acestora este reprezentat de eforturile guvernelor de a reduce deficitul bugetar al statelor pe care le conduc, implementând în continuare politici de austeritate.

 Bugetul pentru 2013 propus de guvernul francez este cel mai controversat, datorită taxei de 75% din venit, pentru persoanele care câștigă peste un milion de euro pe an. Această inițiativă a dat naștere nemulțumirilor în rândul opoziției și în rândul reprezentanților marilor companii franceze, precum L’oreal, care susțin că această măsură este una contraproductivă. Guvernul socialist a propus un sistem de impozitare diferențiat, aplicabil pe o perioadă de doi ani, care să aducă 20 de miliarde de euro în bugetul statului în anul următor. O altă măsură menită să reducă deficitul bugetar este înghețarea cheltuielilor publice. Deficitul bugetar pentru anul 2012 este de 4,5%, iar măsurile propuse de guvern au scopul de a-l reduce la 3%, limita acceptată prin Tratatul de la Maastricht și întărită prin pactul de stabilitate economică și monetară semnat în 2011. Măsurile de austeritate propuse de guvernul francez nu presupun însă concedierea salariaților din domeniul public, aspect important pentru politicile sociale.

Spania, Portugalia şi Italia şi-au prezentat şi ele bugetele pentru anul 2013, niciunul dintre aceste state nereuşind să atingă pentru anul următor limita impusă în privinţa deficitului bugetar. Portugalia are pe anul 2012 un deficit de 5% și preconizează o scădere a acestuia la 4,5 % pentru anul următor. Planul de redresare economică al Portugaliei pune accentul pe creșterea taxelor, preconizându-se o creștere de la 9,8%, cât este nivelul mediu actual, la 13,2%. De asemenea, a fost adoptată o taxă suplimentară de 2,5% care să fie aplicată profiturilor mari. Situația economică din Spania se prezintă și mai gravă, conform datelor oficiale deficitul bugetar este de 6,3%, mai mare decât preconizat inițial. Planul propus de guvernul spaniol prevede adoptarea unor noi legi care să limiteze beneficiile fiscale ale marilor companii, scăderea cheltuielilor ministeriale cu 12% și înghețarea cheltuielilor publice. O altă măsură prin care guvernul prevede creșterea veniturilor la bugetul public este impozitarea cu 20% a câștigurilor la loto de peste  2 500 de euro. Deși accentul cade pe scăderea cheltuielilor publice, bugetul pe 2013 propune creșterea sumei alocate pensiilor cu 4%. În ceea ce privește Italia, statul european a cărei datorie publică este a două ca mărime, prognoza economică este una sumbră. Deși oficialii italieni au prezis că bugetul statului va fi redresat în 2015, reprezentanții FMI susțin că acest lucru nu va fi posibil decât în 2017, și asta în cel mai optimist caz.

Implementarea unui buget de austeritate continuă şi în Grecia, unde guvernul aşteaptă răspunsul creditorilor internaţionali. Proiectul propus prevede scăderea cheltuielilor publice cu 11,5 miliarde de euro, 45% din această sumă venind din scăderea salariilor și a asigurărilor sociale și 15% din sănătate și apărare. Grecia implementează politici de austeritate de 6 ani, însă se confruntă cu un deficit bugetar de 6,6% pe anul 2012 și cu o continuă scădere economică. Situația din statul elen se prezintă cel mai grav, politicile de austeritate și continua criză economică având un impact negativ puternic asupra populației. Creșterea numărului șomerilor și creșterea taxelor, în timp ce beneficiile sociale sunt tăiate afectează, în mod direct și constant, populația din statele europene care se confruntă cu insolvența. Protestele care au loc în Grecia, Spania, Italia și în alte state, arată adevăratul pericol cu care aceste state și Europa se confruntă, securitatea socială. Mulți analiști susțin, de ceva vreme de altfel, că este timpul ca politicile de susținere a creșterii economice să fie promovate în detrimentul celor de austeritate. Securitatea socială este o componentă esențială a conceptului de securitate, la nivel european, și fără o perspectivă clară și oportunitatea de redresare economică, pe termen lung, aceasta este pusă în pericol. Consecințele lipsei de siguranță în acest domeniu pot fi observate de mai bine de un an, prin existența așa numitelor orașe fantomă din Spania, ocupate în mod ilegal de persoane care nu își mai pot asigura traiul, sau creșterea alarmantă a numărului de persoane care depind de cantinele și adăposturile sociale din Grecia.

Această realitate afectează viitorul Uniunii Europene şi ridică semne de întrebare legate de viabilitatea proiectului european în contextul gestionării actualei crize. Până în prezent Uniunea Europeană pare să continue în aceeași stare nedeterminată, unde există voci care cer o integrare mai puternică pentru ca instituțiile europene să poată prelua conducerea asupra gestionării crizei, concomitent cu reticența altor statele de a slăbi controlul asupra prerogativelor suverane din sfera economică. Soluția liderilor europeni, cel puțin pentru moment, constă în realimentarea fondului de ajutor economic, soluția preferată de Uniunea Europeană pentru aproape orice problemă.  Cu un nou an în față ce va fi marcat de noi politici de austeritate și cu pericolul ca mai multe state să se alăture Greciei, Italiei sau Spaniei, se pune problema direcției Uniunii Europene, într-un context de instabilitate socială ce pare să fie endemică.

Leave a Reply

Your email address will not be published.