Impactul convergenţei intereselor geostrategice ale marilor actori mondiali asupra geopoliticii energetice caspice şi central-asiatice – Primul deceniu al secolului XXI

Impactul convergenţei intereselor geostrategice ale marilor actori mondiali asupra geopoliticii energetice caspice şi central-asiatice – Primul deceniu al secolului XXI

geostrategiePe considerentul ca dominarea accesului spre  aceasta regiune  asigura si dominarea regiunii, s-a evidentiat importanta rezolvarii problemei conductei de petrol a regiunii Caspica-Asia centrala pentru a înlatura monopolul exclusiv  rusesc. Astfel apar doua alternative cu rol de trasee ocolitoare :primul  prin Azerbaigian-Turcia-Mediterana (viitorul Nabuco- n.n.),si altul spre Afganistan-Marea Arabiei  , care pentru moment este în imposibilitatea de a fi pus în practica datorita instabilitatii politice accentuate din întreaga regiune.  

Statele Asiei centrale întretin totusi legaturi economice strânse cu vecinii  centrate în special pe exportul gazelor,în acest caz Turkmenistanul inaugurând în 1995 o noua cale ferata care face legatura cu Iranul, facând posibil în context mai larg comertul între Asia si Europa, ocolind Rusia.  În mod simbolic , acest fapt reprezinta o redeschidere a vechiului drum al matasii,evident cu scop energetic ,în vreme ce Rusia nu mai poate separa Europa de Asia .

Privitor la notiunea de drum al matasii trebuie mentionat ca aceasta a fost introdusa în limbajul relatiilor comerciale acum circa un secol de catre geograful  si geologul german Ferdinand von Richthofen care a impus-o în volumul introductiv al operei sale despre China. Deasemenea notiunea de drumurile matasii  este folosita pentru a caracteriza  relatiile milenare comerciale dintre Est si Vest având în vedere ca a existat o retea de drumuri – un fel de sistem de coordonate cu legaturi multilaterale între orase , state  si popoare , ce serveau comertului pasnic deseori  însa si uzului de forta cel mai atroce .

Astfel precum în antichitate pe aceste rute nu se transporta doar matase ci si o serie de alte produse, actualmente  pe aceleasi rute- noi drumuri ale matasii ,sunt proiectate a se întinde cai ferate , autostrazi , lesne dublate de gazoducte sau oleoducte care sa faca legatura , socotind extremitatile, între Extremul Orient si Europa cu deosebirea ca daca în epoca antica centrul comertului îl constituia China actualmente acesta este doar un consumator, rolul de furnizor revenind de aceasta data statelor central-asiatice si Azerbaigianului, riverane Marii Caspice- noul El Dorado al petrolului .

De asemenea pentru aceasta zona notiuni precum Drumul matasii , deja mentionata si Marele joc,referitoare la competitia marilor puteri pentru accesul la resursele din regiune, nascuta  înca din secolul XIX, devin doua metafore complementare si la fel de actuale la început de secol XXI. Daca competitia din perioda îl determina pe Mackinder sa caracterizeze aceasta inima a continentului-pivot geografic al istoriei,iar lordului Curzon sa urmareasca cu îngrijorare competitia acerba dintre Rusia ,putere terestra si Marea Britanie , putere maritima: Marele joc pentru dominarea lumii , actualmente aceasta competitie are ca actori principali Rusia si China  de o parte precum si UE si SUA de partea cealalta. Totodata terenul de confruntare cuprinde de acesta data o serie de state independente, caucaziene sau central-asiatice, ceea ce face ca aceasta competitie sa devina cu atât mai acerba.

Analizând cronologic evenimentele constatam ca de acesta data Marele joc din regiune a fost declansat atât de imensa rasturnare geopolitica petrecuta la sfârsitul secolului XX- destramarea URSS cât si de descoperirea unor noi zacaminte de petrol în Marea Caspica, zacaminte  descoperite tot în acei ani, mult mai bogate, de mai buna calitate si mai lesne de exploatat, existente în depozitele de suprafata unde nimeni nu se astepta sa le gaseasca.

Exploatarea si transportul resurselor de hidrocarburi din regiune a capatat o turnura neasteptata în 1994 în Azerbaidjan când un consortiu de companii petroliere occidentale semneaza, cu acest stat caucazian, dupa trei ani de intense negocieri ceea ce a fost caracterizat  drept Contractul secolului .Avantajele acestui contract constau si în faptul ca în urma semnarii lui guvernul azer a primit 80% din venituri reprezentând drepturile si actiunile SOCAR, companie de stat, în vreme ce 20 % vor fii împartiti între membrii consortiului petrolier .

Problemele existente pe agenda discutiilor din acel an , actuale si azi, vizau în special ruta/rutele de urmat pentru a transporta petrolul în Europa, dintr-o serie de trei rute –turca, georgiana sau rusa alegându-se o combinatie între primele doua în ciuda riscurilor la care era expus acest traseu concretizat în actualul gazoduc BTC- Baku–Tbilisi –Ceyhan .Aparitia acestui gazoduct a determinat Rusia sa initieze noi proiecte privind transportul gazelor din Asia Centrala,încheind o serie de acorduri în 2006 cu Kazahstanul, Turkmenistanul si Uzbekistanul aspura livrarilor de petrol si gaze, dar si aceste evenimente determina la rândul lor pe europeni sa accelereze proiectele constructia unei noi conducte spre Europa de Est:Proiectul Nabuco.

De asemenea statul azer îsi consolideza independenta în domeniul gazelor, reducându-si dependenta de gazul rusesc , ceea ce stârneste replici acide din partea diplomatiei ruse .Totodata pentru a beneficia tot mai mult de pe urma exporturilor sale de petrol si gaz, statul caucazian planuieste ca pe viitor sa transforme tara într-un adevarat paradis verde al energiei alternative, eoliene si solare.

Situat în  Nordul Asiei centrale, Kazahstanul, prin pozitionarea sa ne duce cu gândul la o un fel de roza a vânturilor , situatie deloc de invidiat întrucât astfel se formeaza o întrepatrunderere ,nu la limita ci prin interiorul teritoriului kazah ,a intereselor marilor jucatori mondiali în domeniul politic si energetic.  Desi relatia cu Rusia ramane stabila si viabila se reamarca afileierea kazaha la proiectul Baku–Tbilisi –Ceyhan, alternativa fireasca avand în vedere faptul ca acest stat chiar daca nu o fi vreun centru de putere la fel de semnificativ ca altele, totusi nici un stat tampon între China si Rusia, state cu care are granite comune, nu doreste sa devina  .

Din perspectiva analistilor kazahi, tara lor se situeaza în ceea ce geopoliticianul Halford Mackinder numea în studiul sau fundamental Geographical pivot of History-heartland- teritoriu cheie în cadrul Marii insule a lumii-World Island, si chiar daca asa cum am mai amintit din punct de vedere politic nu beneficiaza de o situatie comoda totusi anumite cifre din domeniul energetic atrag atentia :4% din rezervele mondiale de petrol si 3 trilionane m3 de gaz  pe an .

Leave a Reply

Your email address will not be published.