,,Esența politicii constă în a prevedea’’ Jacques Bainville

Așa își începea pledoaria în Relațiile Internaționale istoricul și politologul francez Jacques Bainville. Cu toate că geopolitica și mediul sunt două domenii de activitate diverse și variate, acestea pot fi analizate și interconectate pentru a conferi o viziune cât mai clară asupra unei situații. Orice persoană a lumii de astăzi, conectată la fluxul informațional și cu o pregătire medie poate anticipa și predevea efectele dezastruoase către care se îndreaptă civilizația umană în secolele viitoare în cazul în care nu se vor lua măsuri concrete de protejare a mediului sau nu se vor întreprinde acțiuni de substanță în acest sens. Nu vreau să mă lansez în a face previziuni alarmiste cu privire la viitor, ci scopul efectiv al articolului este de a reliefa o serie de conexiuni existente între ecologie și politică, scoțând în evidența maniera în care acestea două pot fi corelate.

De la început este clar faptul că informațiile cu privire la mediu, furnizate de către știința ecologiei în general pot fi de bun augur factorilor din domeniul politic și, de cele mai multe ori componentele acestea de mediu pot juca un rol important în procesul de luare a deciziilor. Pe baza geografiei și a mediului pot fi făcute analize cu privire la poziționarea geostrategică a unui stat și la posibilitatea acestuia de a se apăra în cazul unui atac, în măsura în care aceste informații pot fi utilizate. Diferențele existente între state fac ca acestea să aibă o politică externă diferită dar și atuuri extrem de diverse, toate acestea putând fi deduse, într-o oarecare măsură din poziționarea lor geografică.

Corelațiile care pot fi făcute între anumite fenomene geopolitice care includ de exemplu migrații ale unei mari mase de oameni și cu consecințele lor multiple, poate chiar devastatoare uneori, s-au născut și dintr-o serie de factori care poate au scăpat controlului oamenilor, poate și pe fondul necunoașterii sau cunoașterii deficitare a mediului înconjurător și a elementelor acestuia. La această nevoie a venit să răspundă, undeva la jumătatea secolului trecut, o nouă știință – ecologia, născută având obiective multiple însă eu voi aminti doar de necesitatea conferirii unor răspunsuri la anumite efecte, care s-au dovedit uneori distrugătoare ale oamenilor asupra planetei și asupra mediului înconjurător.

Construirea bombei atomice dar și utilizarea energiei nucleare au arătat cât de devastatoare pot fi consecințele folosirii arbitrare și necontrolate a acestora asupra mediului înconjurător și a consecințelor aferente. O serie de acțiuni, și aici pot fi menționate poluarea, defrișarea pădurilor, acțiuni cu impact asupra dispariției unor plante și animale, utilizarea irațională a unor resurse naturale neregenerabile, dar și alte acțiuni nechibzuite ale omului au devenit odată cu începutul secolului XXI, nu doar probleme ale ecologiștilor, ale unor ONG-uri sau fundații ci pur și simplu s-au transformat în probleme de stat, care necesită o intervenție clară a politicului în măsura în care oamneii de stat au înțeles că pericolele nu se opresc la granițele unui stat.

Bineînțeles, nu trebuie să vedem în acțiunile guvernelor statelor doar intenții altruiste și atitudini morale ci, de cele mai multe or,i acestea sunt mânate preponderent de interesele lor înguste, de acaparare a unor noi resurse sau de extragere a unor beneficii, acolo unde este posibil, toate acestea fiind îmbrăcate în frumoasa haină a protejării mediului înconjurător. Însăși această atitudine ne demonstrează cum geopolitica interferenză cu problemele de mediu și duce la necesitatea conlucrării între factorii de decizie politică și ecologiști cu pregătire. Cu toate acestea omul secolului XXI trebuie să fie conștient de faptul că se confruntă cu o problemă majoră care i-ar putea pune în pericol însăși dezvoltarea ulterioară a sa, cu consecințe evidente asupra generațiilor viitoare.

  analize, ecologia, ecologie, geopolitica