Efectele schimbărilor climatice în Nigeria

Efectele schimbărilor climatice în Nigeria
climate_change_in_nigeria_617863587
Sursa imaginii: http://csrwestafrica.com/

Nigeria este un stat fragil în faţa pericolelor ce se materializează în urma schimbărilor climatice, problemă devenită prioritară pe agenda tuturor statelor şi organizaţiilor internaţionale. Spectrul acestor ameninţări variază de la deşertificări şi eroziuni ale solului, până la inundaţii şi adevărate dezastre ecologice.

Având în vedere conexiunea foarte puternică între modificările climaterice şi dezvoltarea în sine a statului, Nigeria se afla în zona roşie de risc în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, sărăcia, securitatea energetică şi cel mai important, infrastructura şi dezvoltarea economică. În consecinţă, eforturile şi acţiunile guvernului nigerian trebuie concentrate către aceste realităţi care aduc atingere securităţii naţionale.

Una din cercetările realizate pe această regiune, acceptată şi de către Journal of Geography and Regional Planning, relevă faptul că temperatura medie din Nigeria a crescut cu 1,7°C în perioada 1901 – 2005. Această creştere s-a manifestat în mod mai accentuat în zonele semi-aride şi mai puţin în regiunile de coastă.

Ameninţarea asupra populaţiei nigeriene se prezintă sub două aspecte majore: deşertificare în nord şi eroziunea arealelor de coastă în zona de sud. Datorită păşunatului excesiv, a abuzului asupra pădurilor şi a precipitaţiilor din ce în ce mai neadecvate, Sahara avansează cu aproximativ 600 de metri anual. Peste 55 de milioane de oameni din 10 state ar putea fi afectate.[1] Creşterea nivelului oceanelor ameninţă zonele de coastă din Nigeria. Delta Nigerului poate prezenta interes din punct de vedere al resurselor de petrol, dar terenul insuficient de înalt, străbătut de căile navigabile, face ca această regiune să fie extrem de vulnerabilă la inundaţii. Jumătate din populaţia de 15 milioane a oraşului Lagos (cel mai mare oraş al statului nigerian) trăieşte la mai puţin de 6 metri deasupra nivelului apei oceanice.

În economia rurală, aproape toate fermele mici se ghidează în funcţie de regularitatea ploilor atunci când vine vorba de alegerea seminţelor ce urmează a fi cultivate în zona respectivă. Strategiile de reducere a sărăciei atât în regiunile aride, cât şi în cele arabile, sunt expuse riscului ce poate fi generat de variaţiile climaterice, iar în plus mai există şi presiunile de ordin social şi economic.

Un alt aspect deosebit de periculos se referă la conflictele interstatale ce pot fi generate de refugiaţii proveniţi din cauza acestor modificări ale climei. Unele surse indică deja o cotă a imigranţilor ilegali din Africa de Sud si Nigeria de aproximativ 30%. Statisticile arată că o creştere de numai 20cm a nivelului apei oceanice ar implica o deplasare de 740.000 de oameni în Nigeria, o creştere de 1m ar genera 3,7 milioane de refugiaţi, iar o creştere a nivelului oceanelor cu 2m s-ar solda cu aproximativ 10 milioane de oameni deplasaţi in interiorul şi în afara graniţelor statului.

Nigeria este pusă în faţa unei adevărate provocări ce se datorează modificărilor de ordin climatic, dar mai important decât atât este faptul că statul nigerian nu deţine instrumentele şi resursele necesare pentru a face faţă acestor probleme. Schimbările climatice au devenit o ameninţare la adresa securităţii globale, ele nefiind fenomene ce se manifestă doar pe plan local sau regional. Cu toate acestea, putem observa că un stat cu o arhitectură politică şi economică stabilă şi puternică poate combate, într-o oarecare măsură, problemele de natură ecologică, iar acesta ar trebui să fie primul pas pe care autorităţile nigeriene ar trebui să-l parcurgă în vederea diminuării efectelor cauzate de schimbările climatice.

Leave a Reply

Your email address will not be published.