Zona Mării Caspice este astăzi una dintre cele mai importante zone geostrategice de pe glob. În cadrul unei serii care debutează cu acest articol vom încerca să răspundem la câteva întrebări esenţiale pentru înţelegerea dinamicii acestei zone, a mizei şi a impactului pe care rezultatul jocurilor energetice caspice îl poate avea asupra relaţiilor politice şi economice internaţionale.

Ştirea că România nu va fi ţară tranzitară a conductei South Stream a ţinut prima pagină a ziarelor câteva zilei şi problema a fost analizată pe larg de revistele de specialitate. Vestea scumpirii gazelor şi ameninţările închiderii robinetului la gazul rusesc bântuie jurnalele de ştiri de la toate orele la fiecare început de iarnă. Petrolul se tot sfârşeşte de câţiva ani buni, iar benzina se scumpeşte în fiecare zi. Mai reală sau uşor dramatizată, ameninţarea crizei energetice pluteşte deasupra capului nostru al tuturor, iar problema accesului direct sau indirect la zonele de pe glob unde rezervele de petrol şi gaze naturale sunt încă îndestulătoare ocupă un loc de frunte pe agenda guvernelor tuturor statelor lumii.

Zona Mării Caspice: un festin energetic

Regiunea Mării Caspice este considerată a fi cea mai importantă zonă din punctul de vedere al resurselor energetice, după Golful Persic. Conform prognozelor, în anul 2020, la nivel global se va consuma cu 30% mai mult petrol decât în prezent. Iar în aceste condiţii, regiunea Mării Caspice pare să asigure resursele energetice pentru dezvoltarea economică viitoare.

Bazinul Mării Caspice adăposteşte al treilea zăcământ de petrol al lumii, după cele din Golful Persic şi Siberia. În raportul Departamentului de Stat al SUA din 1997 prezentat Congresului se remarca faptul că, „dispunând de rezerve potenţiale (posibil de extras), care ating 200 miliarde barili de petrol (în jur de 27,5 miliarde tone), regiunea caspică poate deveni jucătorul nou cel mai important pe piaţa mondială a petrolului în deceniul următor”. Cât despre rezervele de gaze naturale, sunt identificate în regiune rezerve de 7 trilioane m3 şi estimate rezerve de 20-22 trilioane m3.

Cifre mari. Şi cum un adevărat festin atrage multă lume, instinctele de posesiune, dorinţele de acaparare, alianţele şi jocurile strategice nu au întârziat să apară.

Aspecte geografice şi istorice

Pentru a înţelege mai bine dinamica relaţiilor din această zonă este necesar să ne întoarcem puţin în timp.

Din punct de vedere geografic, Marea Caspică este localizată la graniţa dintre Europa şi Asia, fiind delimitată de Munţii Caucaz la vest, Munţii Elburz la sud şi de Deşertul Ustiurt la est. Aici, în zona Caucazului, există mai multe focare de conflict simultane, uneori acestea fiind şi interdependente, iar tensiunile din zonă au implicaţii nu numai asupra stabilităţii zonei, ci privesc şi ameninţă şi securitatea Vestului.

De-a lungul timpului, această mare a fost cunoscută sub peste 40 de denumiri, acesta fiind un argument în a susţine faptul că ea a constituit dintotdeauna un element important în ecuaţiile geopolitice, geoeconomice şi geostrategice ale lumii.

Până la destrămarea URSS, Marea Caspică a fost domeniul exclusiv a două state riverane: Iran şi URSS. După 1991, situaţia s-a schimbat profund, iar saltul de la doi la cinci riverani (Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran şi Azerbaijan) a avut drept consecinţă multiplicarea intereselor şi pretenţiilor juridice asupra mării şi resurselor sale, mai ales asupra rezervelor de petrol şi gaze naturale.

  energie, marea caspica, spatiu energetic, spatiul ex-sovietic, zona marii caspice