Un CNN militarizat sau noua faţă a terorismului

Un CNN militarizat sau noua faţă a terorismului

social-media2_1Când pe contul de Twitter al forțelor israeliene a apărut un mesaj care comemora 40 de ani de la declanșarea războiului de Yom Kippur, prețul petrolului a crescut cu aproape 3 dolari din cauza unei erori de interpretare. Concluzia? Reacțiile din lumea noastră sunt puternice.

În bătălia pentru minți și inimi, pe lângă fronturile deja existente – cum este cazul rețelei de televiziune al-Manar din Liban, a apărut o altă dimensiune: platformele social media, precum Youtube, Facebook sau Twitter. Combinația dintre un canal clasic media și platforme precum Twitter este esențială pentru funcționarea oricărei organizații. Pusă în slujba unor interese extremiste, ea se transformă într-o veritabilă armă, pentru că în acest spațiu ai la dispoziție mijloacele necesare pentru educare, îndoctrinare, precum și încărcături explozibile emoționale. După atentatele din Boston, pe contul de Twitter al grupării Al-Shabab apărea următorul mesaj în limba engleză: “Don’t you just hate it when you can’t make it to the finish line.”

Terorismul a devenit o umbră a vieții noastre, iar avantajul clasic al grupărilor angajate în acest fenomen a rămas valid. În raport cu două state angajate într-un război convențional, grupările teroriste nu sunt constrânse de percepte morale și legale, iar dezvoltarea tehnologică nu face altceva decât să întărească acest avantaj competitiv.

În 1991, s-a născut televiziunea al-Manar, cunoscută printre susținătorii Hezbollah ca Qanat al-Muqawama (Stația de Rezistență). Încă de la început, această televiziune a fost o versiune militarizată a CNN-ului, suspectată și acuzată de multe voci că ar fi pârghia propagandistică a grupării Hezbollah. După ce armata israeliană s-a retras din Liban, un susținător Hezbollah declara că fără al-Manar victoria ar fi fost evazivă. Al-Manar este un CNN militarizat pentru că dintre cei 300 de angajați, o parte din ei sunt foști luptători, o parte participă regulat la seminare și conferințe privind agențiile guvernamentale israeliene și modul în care acestea funcționează, iar complexul televiziunii este protejat în permanență de gărzi înarmate care verifică orice persoană din motive de securitate.

Hezbollah a evoluat în ultimii ani și a înțeles că de la evenimentele extreme din Beirut 1983 sau de la atacarea țintelor israeliene în 1992 și 1994 trebuie să facă un pas înainte și să adauge extremismului o anumită doză de pragmatism pentru a-și atinge în cele din urmă scopurile de natură politică și ideologică.

Atacul din Mumbai 2008 a avut ca și componență esențială tehnologia: au fost utilizate modele 3D construite folosind Google Earth pentru a determina puncte de intrare și de ieșire, au fost folosite telefoane inteligente și prin satelit pentru coordonare între participanții la asalt și centrul de comandă și transferuri bancare online pentru finanțarea acțiunii. Una dintre rețelele implicate atunci este Jamaat-ud-Dawa din Pakistan. Contul de Twitter al acestei grupări are peste 10.000 de abonați, iar pe 16 decembrie 2013 un mesaj postat anunța: “istoria nu s-a încheiat încă, ea va fi rescrisă” (pe data de 16 decembrie 1971, armata pakistaneză a semnat acordul de pace impus de India). Un alt exemplu în acest sens, este contul de Twitter al grupării Al-Qaeda din Maghrebul Islamic, cont care are aproximativ 15.000 de abonați.

Radicalismul nu se oprește doar la nivelul platformelor social media, ci există exemple de publicații, accesibile tuturor prin intermediul internetului, publicații care susțin, sub o formă sau alta, o viziune extremistă. Un bun exemplu în această categorie este revista Inspire – se presupune că ea apare sub auspiciile Al-Qaeda din Peninsula Arabă. Într-unul din numerele apărute, când editorul face referire la binecuvântatele atentate din Boston, el are acest mesaj: “O națiune americană, noi suntem oamenii justiției, noi o îmbrățișăm, credem în ea și o chemăm.”

Toate aceste căi mediatice sunt un produs al globalizării. Ele nu fac altceva decât să construiască un brand și să ofere credibilitate grupărilor care le folosesc. Își dovedesc eficiența, pentru că oferă susținere în ceea ce privește recrutarea și mobilizarea personalului, atragerea de susținători și simpatizanți, și de capital logistic/financiar necesar pentru funcționarea organizației. Dacă este să ne așteptăm la un al V-lea val al terorismului putem să fim siguri că de aici va pleca totul!

One Response to "Un CNN militarizat sau noua faţă a terorismului"

  1. Silviu Petre   19/12/2013 at 12:05 am

    Comunicare prin mijloacele electornice pare sa devina o conditie sine qua non a retelelor teroriste sau gruparilor militare, mai ales a celor cu alonja globala.
    Alaturi de cele deja numite as mai enumera blogul maoistilor naxaliti din India precum si monitorul lor in care tin evidenta tintelor atinse sau tovarasilor cazuti: http://naxalrevolution.blogspot.ro/
    – In alta ordine de idei o curea de transmisie si legitimare este data de acei intelectuali care fac legatura intre miscarile per se si restul societatii sau mediul academic. Putem enumera aici cazul scriitoarei indiene Arundhati Roy care si relateaza experienta cu rebelii in cartea “Walking with the camarades”
    sau
    pe sociologul Immanuel Wallerstein care a participat la un eveniment al zapatistilor din Mexic alaturi de seful acestora, subcomandantul Marcos.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.