Start pentru LAPSSET

Start pentru LAPSSET

Plan_Proiect_604805208La începutul  lunii martie 2012  a avut loc ceremonia oficială de lansare proiectului coridorului de transport Lamu Port-Sudanul de Sud-Etiopia (LAPSSET), care urmează să asigure transportul rutier și feroviar din capitala Etiopiei, Addis Ababa, și cea a Sudanului de Sud, Juba, către portul kenyan Lamu și presupune și construcția unei conducte petroliere din Sudanul de Sud până în portul situat la Oceanul Indian. În urmă cu câteva luni, am realizat o prezentare a acestui proiect. Atunci mai erau, însă, multe de pus la punct. Între timp, s-au realizat o serie de progrese, care au permis ca o lansare oficială să aibă loc, în prezența președintelui Kenyei, Mwai Kibaki, a celui al Sudanului de Sud, Salva Kiir Mayardit, și primului ministru al Etiopiei, Meles Zenawi.

Înainte ca ceremonia oficială să aibă loc, Meles Zenawi și omologul său kenyan, Raila Odinga, au semnat un acord care prevede ca Etiopia să furnizeze 400 MWh care să susțină realizarea coridorului. În plus, cele două țări au purtat discuții în vederea eliminării barierelor în calea comerțului bilateral. Reprezentanți ai mediului de afaceri kenyan au menționat probleme legate de control valutar, restricții cu privire la capital și nerespectări ale dreptului de proprietate intelectuală ca fiind printre principalele obstacole în calea creșterii schimburilor comerciale între cele două state. Premierul etiopian a declarat că va aborda aceste provocări.

Pentru Etiopia este important să își asigure un acces cât mai facil la ocean, în lipsa acestuia prețul produselor exportate fiind semnificativ mai mare, din cauza costurilor ridicate de transport. În prezent, bunurile destinate exportului realizate în Etiopia sunt încărcate pe vase în Djibouti și în statul nerecunoscut pe plan internațional Somaliland, Guvernul de la Addis Adaba fiind nevoit să întrețină relații bune cu acestea.

Tot înaintea lansării oficiale a LAPSSET a avut loc semnarea unui memorandum de înțelegere între Kenya și Sudanul de Sud pentru construirea unei conducte petroliere care să transporte țițeiul extras în cel mai tânăr stat al lumii până în Lamu, unde ar urma să fie construită și o rafinărie. Pentru Sudanul de Sud, găsirea unor căi alternative de livrare a petrolului a devenit imperativă, în condițiile în care negocierierile cu Sudan nu au progresat, ba, dimpotrivă, relația dintre cele două state s-a deteriorat. Autoritățile de la Khartoum pretind o taxă de tranzit de 36 dolari/baril, pe care vecinii lor sudici refuză să o plătească, cerând ca tariful să fie mai puțin de un dolar/baril.

Sudanul de Sud acuză Sudanul de furt pentru reținerea și vinderea, apoi, a unor containere petroliere în Port Sudan, orașul de mare roșie care a servit, până de curând, drept rută de export maritim pentru țițeiul sud sudanez. În schimb, vecinul său nordic își justifică acțiunile susținând că, astfel, a obținut contravaloarea taxelor de tranzit neplătite. Ca urmare a acestei situații, Sudanul de Sud a decis să renunțe la transportul pe teritoriul Sudanului și să recurgă la camioane care să ajungă în porturile din Kenya și Djibouti. Autoritățile de la Juba urmează să construiască o conductă subacvatică temporară de-a lungul Nilului care să ajungă de la câmpurile petroliere situate în nordul țării până în capitală, unde urmează să fie încărcat în camioane. Sudanul se Sud speră ca, până în iunie, să obțină acordurile de finanțare a conductei subacvatice. În condițiile în care producția de petrol se situează la 10% din ceea ce se realiza înainte de întrerupere, statul african este nevoit să aplice o austeritate severă. Ponderea producției de țitei în Produsul Intern Brut (PIB) al Sudanului de Sud este de peste 90%, potrivit estimărilor.

Astfel, nu este de mirare că președintele țării, Salva Kiir Mayardit, a declarat că LAPSSET reprezintă o viziune strategică pe termen lung a țării sale, coloana vertebrală a infrastructurii care urmează să îi permită să își reducă dependență de extracția de petrol.

Cu toată importanța pe care proiectul o prezintă pentru dezvoltarea regiunii, există și opozanți ai acestuia, așa cum am arătat în articolul anterior. Cauzele pentru această împotrivire vizează trei aspecte: distrugerea ecosistemului, a patrimoniului cultural, precum și maniera în care urmează să se realizeze despăgubirea celor care vor trebui să fie expropriați. Guvernul kenyan a dat asigurări cu privire la corectitudinea procesului. De asemenea, pentru a crește sprijinul din partea localnicilor, a promis că vor fi angajați la realizarea coridorului o mie de localnici și va înființa un colegiu tehnic, în zonă, care să pregătească populația pentru meseriile ce urmează să fie cerute.

Cu toate progresele realizate, LAPSSET va trebui să facă față la două provocări importante. Prima ține de finanțarea proiectului, pe care cele trei țări nu pot să o asigure integral. Există zvonuri cu privire la implicarea mai multor state , cele mai vehiculate nume fiind cele ale Chinei și ale Japoniei. De asemenea, este proababil ca fonduri de investiții să decidă sa participe. Nesiguranța cu privire la resursele financiare va persista până când vor fi semnate măcar o parte dintre înțelegeri.

Cea de a doua provocare pe care LAPSSET o întâmpină o reprezintă proximitatea față de Somalia, mai exact față de zona unde au loc atacurile piraților somalezi asupra vaselor comerciale. Aceste atacuri reprezintă un obstacol important în calea dezvoltării comerțului maritim în regiune. Dorința de a stabiliza Somalia, pentru a putea stimula dezvoltarea economică în zonă, pare să fie la baza deciziei Kenyei și a Etiopiei de a își invada vecinul.

În ciuda dificultăților, autoritățile din Kenya, Etiopia și Sudanul de Sud par să fie decise să transforme LAPSSET. La câteva zile după lansarea oficială a proiectului, primul ministru kenyan, Raila Odinga, s-a deplasat la Bruxelles pentru a îl promova. Rămâne de văzut dacă alți actori vor dori să participe la realizarea coridorului de transport și care vor fi acești actori.

Leave a Reply

Your email address will not be published.