Săptămâna geopolitică 23 – 29 aprilie 2012

Săptămâna geopolitică 23 – 29 aprilie 2012
 Tabloul "Copilul Geopolitic Privind La Nasterea Omului Nou" - Salvador Dali
Tabloul “Copilul Geopolitic Privind La Nasterea Omului Nou” – Salvador Dali

În retrospectiva acestei săptămâni (23-29 aprilie 2012), ne propunem să aruncăm o privire asupra evenimentelor din Orientul Mijlociu, Africa si Asia, dar si asupra crizei datoriilor suverane ale ţărilor europene în contextul evenimentelor de instabilitate politică petrecute recent.

Orientul Mijlociu

Siria. De la începerea misiunii ONU de monitorizare a implementării de către Siria a planului de pace propus de Comunitatea Internaţională (16 aprilie), Comitetul de Coordonare a Siriei, grupul de opoziţie împotriva regimului Al-asaad, cuantifică sute de victime în urma înfruntărilor dintre forţele loialiste şi cele rebele. 462 de victime incluzând 34 de copii arată că planul de pace este departe de a fi impelmentat şi pacea în Siria departe de a se produce.

De altfel, vineri, o explozie în Damasc a ucis nouă oameni, majoritatea forţe guvernamentale, ceea ce arată că acest conflict nu pare să îşi găsescă sfârşitul prea curând.

Irak. Două explozii, aparent coordonate, au ucis patru oameni şi au rănit alţi 11 în Bagdad, joi. Exploziile s-au produs în cartiere locuite de populaţii majoritar shiite, se arată în comunicatul emis de ministru de interne irakian.

Yemen. Unul dintre liderii organizaţiei teroriste Al Qaida in Pen. Arabică, a fost ucis, marţi, într-un atac aerian în provincia nord-estica Mareb. Anunţul, facut de ambasada Yemenului la Washington, este prezentat ca un succes în lupta cu terorismul Mohammed Saeed Al-Umda, alias Ghareeb Al-Taizi, fiind unul dintre liderii de top ai organizaţiei, însărcinat cu logistica şi obţinerea suportului financiar pentru organizaţie.

Africa

Nigeria. Focuri de armă şi explozi în campusul Universităţii Creştine din Bayero. Nu se cunoaşte numerul victimelor dar fiind vacanţă universitară, majoritatea studenţilor nu erau în campus.

Într-o altă serie de atacuri cu bombă, în centrul şi nordul Nigeriei, cel puţin opt oameni au fost ucişi şi mai mulţi răniţi. Primul atac la Kaduna a survenit cand un atacator sinucigaş de intrat cu maşina în sediul a trei ziare naţionale. La 30 de minute un alt terorist sinucigaş a detonat o bombă în oraşul Abuja, omorând patru oameni. Violenţele s-au produs joi, informează CNN.

Kenya. Un atac cu grenade a survenit dumincă în capitala Kenyei, Nairobi, când un individ încă neidentificat a atacat o biserică, omorând o personă şi rănind alte 16. Deşi nerevendicat atacul este suspectat că ar aparţine organizaţiei somaleze Al-Shabaab, ale cărei atacuri s-au intensificat după ce Kenya a trimis trupe în Somalia.

Sudan – Sudanul de Sud. Conflictul dintre cele două ţări africane pentru stabilirea fronierelor şi pentru controlul resurselor de petrol continuă. Mai multe surse citate de presa internaţională arată că tensiunile sunt escaladate şi atacurile aeriene ale armatei sudaneze asupra oraşelor de graniţă ale Sudanului de Sud se înmulţesc. Barak Obama a cerut celor două ţări să găsească soluţii pe calea dialogului, iar ONU a condamnat atacurile Sudanului. Cu toate aceste Comunitatea Internaţională nu pare dispusă să intervină pentru singerea conflictului. În aceste condiţii 37.000 de refugiaţi sud-sudanezi din Jaman sunt într-un pericol real, deoarece tabăra de refugiaţi este suprapopulată iar rezervele de apă devin foarte limitate.

Guinea Bissau. Săptămâna trecută liderii forţelor militare din Guinea Bissau au preluat puterea în urma unei lovituri de stat militare prin care preşedintele statului, Raimundo Pereira, şi primul-ministru, Carlos Gomes Jr, au fost arestaţi. Junta a intervenit înaintea alegerilor prezindenţiale programate pe 29 aprilie şi nu a produs victime. Purtătorul de cuvânt al armatei, Lt. Col. Daba Naualna, a declarat că lovitura s-a produs pentru a contracara un „plan secret” prin care guvernul ar fi permis trupelor angoleze să atace forţele militare ale ţării. Angola deţine preşedenţia Uniunii Africane. Uniunea Statelor Africane şi ECOWAS (uniunea comercială a statelor vest-africane) au condamnat la unison lovitura de stat. ONU şi Comunitate Internaţională a cerut repunerea în drepturi a consituţiei şi predarea puterii unui guvern civil. Micul stat vest african, fostă colonie portugheză, şi-a câştigat independeţă în 1974 iar de atunci s-a confruntat cu mai multe lovituri de stat.

Forţele militare au anunţat mircuri că vor ceda puterea unui guvern civil, care va conduce ţara următorii doi ani, iar preşedintele şi primul ministru vor fi eliberaţi imediat ce va fi instalat un ministru de interne care să asigure protecţia tuturor cetăţenilor.

Asia Centrală şi de Est

India-Pakistan. La câteva zile după ce India a testat cu succest noile rachete de distanţă lungă, capabile să parcurgă până la 5.000 de km, Pakistanul, adversarul tradiţional al Indiei, a testat mircuri, cu succes rachete cu rază medie de acţiune, care îmbunătăţesc capacităţile militare de apărare ale statului asiatic.

În altă ordine de idei, premierul Pakistanului, Yousuf Raza Gilani, a refuzat, vineri, să demisioneze în urma condamnării primite pentru sfidarea Curţi Supreme de Justiţie de la Islamabad, argumentând că numai Parlamentul are dreptul să îi impună să plece. Sentinţa este una cel mult simbolică, nefiind vorba de o condamnare la închisoare, dar liderii opoziţiei arată că această situaţie discreditează Pakistanul.

Tot în Pakistan, un atac cu bombă la metrou produs marţi, a ucis 2 oameni rănind 27. Atacul terorist nu a fost încă revendicat.

China. Un proeminent activist pentru drepturile omului, aflat în arest la domiciliu vreme de 18 luni a evadat spectaculos şi a fugit la Beijing. Chen Guangcheng, este un popular luptător pentru drepturi şi libertăţi în China şi se pare că s-a refugiat la ambasada S.U.A. din capitala chineză, spun surse apropiate lui Chen. Administraţia Obama trebuie să arate coerenţă în politica sa de a sprijinii cererile de libertate de pretutindeni şi să acorde asistenţă şi protecţie lui Chen Guangcheng, mai susţine sursa citată de CNN.

Europa

Franţa. Alegerile din primul tur din Franţa, desfăşurate duminica trecută îi plasează în cursa din turul doi pe cei doi mari favoriţi, Francois Hollande liderul stângii franceze şi actualul preşedinte Nicolas Sarkozi. Pe locul trei s-a clasat liderul partidului de extremă dreaptă, Frontul Naţional, Marin Le Pen. Favorit pentru turul II de scrutin pare a fi Francois Hollande.

Danemarca. Cei trei bărbaţi arestaţi de poliţia daneză sub suspiciunea că plănuiau un atac terorist au apărut în faţa tribunalului de la Copenhaga, sâmbătă. Suspecţii sunt un tânăr de 22 de ani, cetăţean iordanian, stabilit în Danemarca, un cetăţean turc de 23 de ani şi un cetăţean danez de 21 de ani, rezident în Egipt.

Ucraina. Patru explozii în oraşul ucrainian Dnepropetrovsk, au rănit 27 de persoane, vineri, în ceea ce autorităţile suspectează a fi un atentat terorist.

În altă ordine de idei, fostul premier al Ucrainei, Yulia Tymoshenko, condamnată pentru corupţie şi abuz de putere la şapte ani de închisoare, a intrat în greva foamei, acuzând batăile la care ar fi supusă în detenţie. Un înalt oficial UE, şi-a exprimat joi, îngrijorarea cu privire la condiţiile de detenţie la care este supusă Yulia Tymoshenko,relatează EUObserver.

Irlanda de Nord. Sâmbată poliţia nord-irlandeză a găsit o dubiţă abandonată în care se afla o cantitate importantă de explozibil. Captura a fost realizată în oraşul Newry, aproape de graniţa cu Irlanda. Autorităţile suspectează posibilitatea ca explozibilul să aparţină unor membri ai organizaţiei teroriste IRA, relatează CNN.

Grecia. Economia grecească este încă într-o formă foarte slabă. După demisia guvernului Papandreou (noiembrie 2011), noul guvern interimar condus de primul ministru Lucas Papademos, a reuşit să „se califice” pentru a doua tranşă de 130 miliarde de euro, în programul de „bailout”. Dar acest împrumut nu garantează decât amânarea problemei şi, după ani de austeritate, datoria grecească va rămâne oricum prea mare şi va necesita măsuri ulterioare de restructurare financiară. În aceste condiţii se poate prevedea o ieşire voluntară sau forţată a Greciei din zona euro.

Portugalia. După Grecia urmează Portugalia, ţară cu o economie relativ mică, dar cu mari probleme în privinţa obligaţiunilor de stat. Standard&Poor’s a retrogradat nivelul obligaţiunilor de stat ale Lisabonei şi se întrevede posibilitatea ca Portugalia să devină un alt candidat pentru „bailout”.

Spania. Situaţia Spaniei, o ţară mare a UE, este şi mai complicată. Economia spaniolă este în cădere liberă, deficitul bugetar pe anul trecut fiind mai mare decât cel estimat, iar măsurile de austeritate iniţiate de guvernul Rajoi, deşi drastice nu sunt suficiente şi vin prea târziu. Rata şomajului a atins cote istorice cu 24,4% dintre spanioli fără loc de muncă, o creştere cu 365,900 de şomeri între ianuarie şi martie, numărul lor ajungând la 5,639,500.

Principala problemă a economiei spaniole este cea de care suferă şi economia greacă: evaziunea fiscală. Pentru ca lucrurile să meargă din rău în mai rău, potenţialii investitori sunt descurajaţi după ce Standard&Poor’s aretrogradat Spania de la A-2 la BBB+.

Italia se confruntă şi ea cu mari probleme. Noul prim-ministru, ce i-a succedat excentricului Berlusconi, Mario Monti este aşteptat să pună în practică anunţatul program anti-criză, care ar urma să investească în creştere economică şi să echilibreze bugetul. Până una alta la preluarea mandatului, Italia avea o datorie de 1.900 de miliarde de euro, aproximativ 120% din PIB. În cazul în care Italia ar ajunge în situaţia de a trebui salvată, este previzibil că zona euro şi probabil UE va colapsa.

 Situaţia precară a zonei euro este agravată de problema Olandei, al cărui guvern a căzut săptămâna aceasta după ce partidul de extremă dreapta care susţinea guvernul în parlament şi-a retras susţinerea în urma neînţelegerilor pe problema restructurărilor bugetare. Există temerea că Olanda, una dintre puţinele ţări europene cu rating AAA, ar putea suferi o retrogradare.

Deşi nu este o ţară euro, România se confruntă şi ea cu acute probleme economice care influenţează stabilitatea Uniunii Europene. După ce a iniţiat programul de austeritate impus de FMI şi BM, România se confruntă cu instabilitate politică. Nou-instalatul de câteva luni, guvern Ungureanu, a fost demis săptămâna aceasta de parlament prin moţiune de cenzură. Se aşteaptă formarea unui nou guvern care să asigure desfăşurarea alegerilor locale şi parlamentare din vara respectiv toamna acestui an.

Adăugând acestor probleme situaţai economică şi politică tensionată a Ungariei avem o imagine completă a problemelor structurale cu care se confruntă Uniunea Europeană, care până la urmă s-ar putea sa fie o construcţie ce nu va rezista intemperilor.

În acest context este foarte interesantă campania electorală din Franţa. Duo-ul liderilor UE, Merkel-Sarkozy ar putea fi rupt de către Hollande, liderul socialiştilor de centru-stânga din Franţa, cel care a câştigat primul tur de scrutin şi este favorit la caştigarea celui de a-l doilea din 6 mai. Cu „Merkozy” destrămat, ideologia măsurilor de austeritate reclamată de liderii UE ar putea să se dilueze.

În orice caz, este din ce în ce mai evident că Uniunea Europeană priveşte nori negri abătându-se asupra sa.

America Latină şi de Nord

Columbia. Guerilele FARC, gruparea de stânga aflată în conflict cu guvernul columbian, a atacat sâmbătă forţele militare columbiene aflate în misiunea de a distruge laboratoarele de cocaină în provincia Caqueta. Patru soldaţi şi-au pierdut viaţa iar alţi şase sunt daţi dispăruţi, inclusiv un jurnalist francez.

Leave a Reply

Your email address will not be published.