Săptămâna geopolitică (19-25 septembrie 2011)

Săptămâna geopolitică (19-25 septembrie 2011)

micutul_Palestinian_389242204Săptămâna care tocmai s-a încheiat (19-25 septembrie 2011) a fost plină de evenimente globale care mai de care mai interesante.

 I.      De departe cel mai important eveniment a fost cea de-a 66-a Adunarea Generală a ONU, în principal capul de afiş al acestei Adunări: mult aşteptata cerere de recunoaştere a Palestinei ca cel de-al 194-lea stat membru ONU.

Momentul era aşteptat încă de la începutul anului, iar întâlnirile ce au avut loc săptămâna aceasta la New York prefigurau depunerea cererii de recunoaştere a Palestinei ca stat membru în frontierele dinainte de 1967, deşi aceasta nu este una dintre cele mai fericite poziţii pe care le putea adopta Palestina. SUA nu au întârziat să declare încă o dată că vor utiliza dreptul de veto în Consiliul de Securitate împotriva cererii statului palestinian.

Pentru ca Autoritatea Palestiniană să devină stat membru al ONU, Consiliul de Securitate trebuie să aprobe cererea depusă cu o majoritate de 9 membri (printre care trebuie să se numere şi cei 5 membri permanenţi – SUA, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia). Dacă cererea este acceptată de consiliu, cererea este trimisă mai departe Adunării Generale. Pentru a putea adopta cererea, Adunarea Generală trebuie să întrunească 2/3 din numărul statelor membre.

Discursul lui Abbas a avut urmări, Netanyahu cerându-i în faţa întregii Adunări Generale să redeschidă negocierile pentru pace.

II.  Cvartetul pentru Orientul Mijlociu, format din Statele Unite, Naţiunile Unite, Rusia şi UE, nu a întârziat să reacţioneze vineri la cererea de aderare a unui stat Palestina la ONU. Cvartetul a propus o ofertă detaliată de reluare a dialogului şi a negocierilor. Odată ce momentul istoric al palestinienilor a trecut, Cvartetul s-a grăbit să furnizeze un calendar al negocierilor şi să fixeze ca obiectiv un acord final cel mai târziu la sfârşitul lui 2012.

Netanyahu a declarat că este dispus să accepte planul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, cu unele rezerve. Palestinienii preferă să aştepte decizia Consiliului de Securitate, sărbătorind în Piatţa Yasser Arafat din oraşul Ramallah ceea ce ei consideră a fi un pas înainte pentru crearea statului palestinian. Subiectul independenţei Palestinei este mult mai complex şi săptămâna aceasta vom oferi o analiză mai detaliată asupra evenimentelor.

III.  Joi, întrunirea Adunării Generale a ONU a avut parte şi de un discurs al lui Ahmadinejad, considerat de către delegaţiile SUA şi statelor membre ale UE ca fiind jignitor. Ca urmare, acestea au părăsit sala Bolţii Înstelate. În discursul său, Ahmadinejad a condamnat rolul Statelor Unite în diversele războaie, dar şi în criza financiară mondială şi a cerut principalelor puteri occidentale să plătească daune pentru ceea ce au făcut în epoca sclaviei.

IV.  Adunarea Generală a  ONU nu a fost singura întrunire la nivel mondial în cadrul săptămânii ce tocmai s-a încheiat. La Washington a avut loc întrunirea anuală a FMI, unde noul Director General Christine Lagarde a avertizat că  suma de 400 miliarde de dolari pusă la dispoziţia FMI “păleşte în comparaţie cu nevoile potenţiale de finanţare ale ţărilor vulnerabile şi ale victimelor colaterale ale crizei”.Miniştrii de Finanţe au analizat posibilitatea nevoii unui capital suplimentar pentru FMI.

V.   România a fost şi ea în centrul evenimentelor. După vizita din SUA de acum aproape două săptămâni, Băsescu a fost în centrul atenţiei prin dezvăluirea conţinutului unei telegrame Wikileaks, conţinut pe care nu îl neagă. Conform telegramei, ambasadorul Taubman afirma că în 2008, Băsescu «este în mod clar îngrijorat» de posibilitatea lansării unei provocări din partea Rusiei  care «ar necesita practic un răspuns militar al României»”. Preşedintele României a afirmat după dezvăluirea telegrameică intenţia sa a fost să “testeze” dacă SUA şI UE ar reacţiona sau nu la un conflict româno-rus în Transnistria. Ceea ce rămâne încă de dezbătut este dacă SUA şi UE au picat sau au trecut testului preşedintelui.

VI.  Trecând la lucruri mai serioase, MAE anunţă într-un comunicat de presă faptul că România a fost aleasă, în premieră, în dimineaţa zilei de 19 septembrie 2011 în poziţia de preşedinte al Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care se desfăşoară în perioada 19-23 septembrie 2011, la Viena. Funcţia va fi exercitată de ambasadorul României la AIEA, Cornel Feruţă.

După ce Olanda şi Finlanda s-au opus intrării României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, iar Consiliul JAI încă mai discută dacă România şi Bulgaria vor adera treptat sau nu, România caută un conflict diplomatic cu Olanda, prin blocarea în vamă a florilor din această ţară.

VII.  După reluarea negocierilor privind Transnistria în formatul 5+2, premierul moldovean, Vlad Filat, a declarat săptămâna trecută într-un interviu că Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele militare din Transnistria. Rămâne de văzut dacă Rusia va lua în calcul afirmaţia premierului moldovean, mai ales că Putin se pregăteşte pentru un nou mandate de preşedinte al Federaţiei Ruse. Rocada Medvedev-Putin despre care se vorbea acum câţiva ani prinde din ce în ce mai mult contur.

VIII.       Faptul că Turcia, pe de o parte şi Cipru şi Israel, pe de altă parte, sunt într-o relaţie din ce în ce mai tensionată nu a fost o ştire foarte des reflectată în presa româneascăLa o zi după ce o companie americană a început forările pentru gaze naturale în sudul Ciprului, premierul turc Erdogan a afirmat că Nicosia şi Israelul sunt angajate într-o “căutare nebunească a petrolului”.  Turcia, a cerut Ciprului sa renunţe la explorarea zăcămintelor de gaz în Mediterana de Est, invocând situaţia divizată a insulei în partea cipriotă-greacă (Republica Cipru, recunoscută de comunitatea internaţională, dar nu şi de Ankara) şi partea cipriotă turcă (Republica Turcă a Ciprului de Nord, RTCN, recunoscută doar de Ankara).

Turcia, care nu recunoaşte autorităţile ciprioto-greceşti ale insulei divizate din 1974, a avertizat că va riposta imediat la aceste explorări de gaz prin lansarea propriilor sale lucrări de sondare, şi chiar sub protecţie militară. Uniunea Europeană a cerut autorităţilor de la Ankara să se abţină de la orice fel de ameninţare care ar putea afecta legăturile sale cu Cipru.

Cipru este de părere că explorarea platoului continental va fi în beneficiul tuturor ciprioţilor şi a semnat cu Israelul un acord care delimitează zonele economice exclusive între cele două state în Mediterana.

IX.  Lupta pentru putere din Yemen se înteţeşte. Săptămâna trecută au avut loc noi violenţe, după reapariţia în atenţia publicului a lui Saleh, după tentativa de asasinat din iunie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.