Principalul eveniment al săptămânii geopolitice trecute (12-18 martie) a fost legat de masacrul din Afganist
I. Duminică, 11 martie, înainte de răsăritul soarelului, un soldat al armatei americane din Afganistan a deschis focul asupra mai multor civili, omorând 16 oameni, inclusiv femei şi copii.
Soldatul american (al cărui nume nu a fost făcut iniţial, public) a fost identificat ulterior, ca fiind Army Staff Sgt. Robert Bales, un veteran al armatei americane, decorat pentru misiunea din Irak şi fost militant pentru protecţia civililor din zonele de conflict militar. Acesta se afla în misiune în districtul Panjway din sudul provinciei Kandahar (un fost fief al talibanilor) când a părăsit, în miez de noapte, baza militară Camp Belambay şi s-a îndreptat către satele vecine, a pătruns în casele a două familii, trăgând fără discriminare asupra civililor treziţi din somn. Atacul s-a soldat cu 16 morţi, inclusiv femei şi copii, şi câţiva răniţi. Criminalul a încercat apoi să ardă cadavrele.
Autorul masacrului, el însuşi tată a doi copii mici, era în Afganistan din decembrie, după ce mai participase la misiuni în Irak. Se pare că soldatul suferise în trecut serioase contuzii ale creierului, în urma unui posibil accident de maşină. De asemenea, după revenirea din Irak, avusese probleme conjugale şi de readaptare la viaţa civilă, informează surse citate de ABC News. Cu toate acestea el a fost considerat apt din punct de vedere militar.
Mai mulţi specialişti în psihologie şi psihiatrie, intervievaţi de diferite gazete internaţionale, afirmă că iminenţa unor astfel de comportamente aberante poate fi observată în timp util pentru a fi împiedicate posibile tragedii. Totuşi, superiorii sergentului american nu au sesizat ceva neobişnuit în conduita acestuia.
Reacţiile în urma masacrului nu s-au lăsat aşteptate. Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, a declarat că„acest asasinat nu poate fi iertat”, exprimându-şi totodată scepticismul cu privire la faptul că ar fi vorba de un singur asasin. El a mai cerut de asemenea, retragerea de urgenţă a trupelor internaţionale din satele afgane şi restrângerea lor în marile baze din oraşe.
Asasinatul din Kandahar a generat o reacţie de ură şi protest din partea populaţiei afgane care a cerut judecarea criminalului în Afganistan, ceea ce contravine legilor americane. De altfel, sergentul Robert Bales a fost evacuat din Afganistan şi va fi judecat în S.U.A.
Talibanii jură răzbunare. Pe mai multe căi de comunicare utilizate de talibani, aceştia ameninţă cu represalii sângeroase împotriva „sălbaticilor, bolnavilor mintali americani”. Există teama că acest incident va genera un nou val de violenţe. Ambasada S.U.A. la Kabul avertizează cetăţenii străini prezenţi în Afganistan să fie prudenţi.
Poziţia Casei Albe după masacrul din Afganistan a fost făcută publică imediat. Printr-un telefon către Hamid Karzai, preşedintele Barak Obama s-a declarat „şocat şi îndurerat de crimele asupra civililor din Kandahar”,transmiţând condoleanţe poporului afgan şi promisiunea că cei vinovaţi vor fi făcuţi responsabili. Condoleanţe a transmis şi generalului John Allen, şeful forţelor militare N.A.T.O. în Afganistan. De asemenea secretarul general al apărării americane, Leon Panetta, s-a deplasat de urgenţă în Afganistan pentru a inspecta baza militară de unde a pornit tragedia.
Tot mai multe voci afirmă că acest asasinat va grăbi retragerea armaei S.U.A. din Afganistan, programată în 2014. Războiul din Afganistan a început în 2001.
Orientul Mijlociu
I. În Siria, ostilităţile continuă. Cum era de altfel previzibil, cele două runde de discuţii dintre Kofi Annan şi Bashar al-Asaad au rămas fără rezultat. Răspunsul regimului sirian la „propunerile concrete” ale lui Annan poate fi tradus prin escaladarea violenţelor asupra bastioanelor controlate de Armata de Eliberare Siriană. Miercuri, forţele loiale regimului de la Damasc au preluat controlul asupra oraşului Idlil, după mai multe zile de asediu şi bombardamente. Opoziţia anunţă 56 de morţi incluzând 29 de rebeli.
O serie de explozii au zguduit Damasc, sâmbătă, unele dintre ele fiind localizate în apropierea unor facilităţi guvernamentale. În urma exploziilor cel puţin 27 de civili au murit şi mai mult de 97 au fost răniţi, pagupele fiind şi ele semnificative, transmite CNN. Guvernul al-Asaad acuză rebelii pentru acest atac, misiunea de încetarea a ostilităţilor pe care emisarul ONU, Kofi Annan, o întreprinde în direcţia Siriei, devenind aproape imposibilă.
De altfel al-Asaad anunţase că niciun fel de discuţie nu va avea loc câtă vreme forţele rebele nu depun armele.
În altă ordine de idei, Bashar al-Asaad a anunţat alegeri în mai, sub umbrela constituţiei adoptată luna trecută. Deşi în aparenţă, o concesie făcută presiunilor internaţionale, ideea este criticată de opoziţie care nu recunoaşte legitimitatea noii constituţii.
Comunitatea internaţională este preocupată în aceste zile de problema Siria, dar nu pare probabilă o intervenţie militară pentru înlăturarea regimului al-Asaad. În conferinţa de presă de după întâlnirea cu prim-ministrul britanic James Cameron, Barak Obama a afirmat că marile puteri mondiale vor continua să preseze regimul de la Damasc pentru o intervenţie umanitară în Siria. „Regimul sirian este izolat politic, diplomatic şi economic prin înăsprirea sancţiunilor internaţionale”, a mai spus Obama.
Sâmbătă, în faţa Casei Albe, câteva mii de manifestanţi, majoritatea rezidenţi sirieni din S.U.A., au cerut comunităţii internaţionale să intervină pentru a opri masacrele regimului al-Asaad.
Conform unui diplomat arab citat de AFP, Arabia Saudită, transferă prin intermediul Iordaniei, materiale militare către Armata de Eliberare Siriană (Free Syrian Army). “Într-o iniţiativă a Arabiei Saudite, destinată să pună capăt masacrelor din Siria, material militar saudit este adus prin Iordania pentru a echipa FSI”, a arătat diplomatul.
II. Iranul cere cooperare în schimbul transparenţei. Unul dintre cei mai influenţi oficiali de la Teheran,Mohammad Javad Larijani, a declarat că Iranul este pregătit să primească inspectorii IAEA (International Atomic Energy Agency) în complexul militar Parchin, din sudul Teheranului, dar doreşte mai multă claritate şi cooperare din partea vestului cu privire la ţelurile aceste inspecţii. Mai mult decât atât, Larijani a declarat că Iranul este dispus la o transparenţă totală, dar nu imediat şi numai după acordarea tuturor drepturilor stipulate în Tratatul de non-proliferare nucleară. Iranul pretinde că programul său nuclear are în vedere doar proiecte civile.
În acest context este de remarcat aparenta nerăbdare pe care Israelul o afişază vis-a-vis de Iran, ameninţând că va ataca poziţiile nucleare ale Teheranului, dacă negocierile nu vor da rezultate. Unii specialişti îşi afirmă însă scepticismul cu privire la capacitate Israelului de a dezmembra facilităţile nucleare ale Iranului. În replică, Iranul a ameninţat că va închide strâmtoarea Ormuz, în cazul unei lovituri din partea Israelului.
În prezent, Iranul negociază cu şase mari puteri: S.U.A. Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania.
III. Armistiţiu fragil Israel – Gaza. Schimbul de focuri început vineri (9 martie) între armata israeliană şi forţele militante din Gaza, a încetat marţi în urma unui armistiţiu intermediat de Egipt. După patru zile de bombardamente din ambele părţi ale graniţei, numărul victimelor se ridică la 25 de morţi şi mai mulţi răniţi (inclusiv civili) de partea palestinienilor şi 8 răniţi de partea israeliană. Încetarea ostilităţilor vine în condiţiile în care acest lucru a fost cerut inclusiv de puteri mondiale ca S.U.A., U.E., Franţa şi chiar de Naţiunile Unite. Miercuri însă, un nou schimb beligerant transfrontalier, arată fragilitatea armistiţiului, pacea în regiune părând o iluzie îndepărtată.
IV. În Yemen, haosul este la ordinea zilei. Membrii tribului Biahan, din Shabwa, au răpit o profesoară elveţiană, se arată într-un raport oficial de la Sana, preluat de CNN. Profesoara a fost dusă probabil în Shabwa, o provincie din sudul Yemenului. Răpirea are loc în contextul în care tribul Biahan cere eliberarea unor deţinuţi, dar oficialii yemeniţi dezmint că răpitorii ar avea legături cu organizaţia Al Qaeda în Peninsula Arabică.
Guvernul elveţian face eforturi pentru a o recupera pe profesoară, care a ignorat îndemnurile oficialilor de la Berna adresate cetăţenilor elveţieni de a părăsi Yemenul.
Duminică, o altă profesoară din S.U.A. a fost asasinată în oraşul yemenit Taiz, trăgându-se asupra sa de pe o motocicletă în mers. Acest asasinat a fost revendicat de gruparea Ansar al-Sharia, suspectată de legături cu Al Qaeda, relateză Reuters.
Pare evidentă atrofierea autorităţii centrale din Yemen, după ce tot mai multe atacuri teroriste, ale unor grupări precum Al Qaeda în Peninsula Arabică, încearcă destabilizarea ţării după schimbarea fostului lider Ali Abdullah Saleh,de revolta de anul trecut şi înlocuirea sa cu un lider, Abdo Rabu Mansour Hadi, considerat pro-american.
Asia Centrală şi de Est
I. Al Qaeda cheamă Pakistanul la revoltă. Liderul Al Qaeda Ayman al-Zawahiri îi îndeamnă pe pakistanezi să urmeze exemplul Primăverii Arabe şi să se revolte împotriva conducătorilor ţării, catalogaţi drept „sclavi ai Americii”, într-un video postat vineri pe forumuri jihadiste.
Al-Zawahiri cere pakistanezilor să ia exemplul „fraţilor musulmani” care s-au răsculat împotriva tiraniei, în mai multe ţări arabe, primăvara aceasta. Deşi video-ul nu este datat, în el se face referire la atacul aerian al armatei americane care a ucis în noiembrie 24 de soldaţi pakistanezi, la graniţa cu Afhanistan, accident ce de altfel a fragilizat relaţiile dintre Islamabad şi Washington.
Ayman al-Zawahiri, 60 de ani, este liderul Al Qaeda din iunie, numit la mai puţin de două luni după moartea lui bin Laden.
II. Coreea de Nord – invitaţie la lansarea primului său satelit. Coreea de Nord va invita astronomi şi jurnalişti străini să fie martori, luna viitoare, la lansarea primului satelit în spaţiu. Oficial, satelitul este destinat „observării pământului din spaţiu” dar S.U.A. şi alte naţiuni văd în aceasta o provocare. De altfel, lansarea acestui satelit contravine acordului S.U.A. cu Pyongyang-ul, prin care Republica Populară se angaja să oprească programul nuclear, testarea rachetelor sau îmbogăţirea uraniului în schimbul a 240.000 de tone metrice de ajutoare de hrană.
III. Bo Xilai – „epurat” din Partidul Comunist Chinez. Văzut ca un viitor star al politicii chineze, liderul Partidului Comunist Chinez din Chongqing, cea mai mare metropolă din sud-vestul Chinei, a fost înlăturat din poziţia sa, după ce unul dintre protejaţii săi, Wang Lijun, a stat o zi la consulatul american din Chengdu, trezind suspiciunea că vrea să „dezerteze”.
Bo Xilai era văzut ca un favorit la viitorul congres al Partidului, urmând să facă parte dintre liderii care decid politica Chinei.
IV. Aung San Suu Kyi – “Constituţia Myanmar-ului nedemocratică!” Liderul opoziţiei (Liga Naţională pentru Democraţie) din Myanmar (Bruma) şi laureată a premiului Nobel pentru pace, Aung San Suu Kyi, a declarat miercuri la televiziunea naţională a Myanmarului, în ceea ce înseamnă prima campanie electorală televizată din istoria acestei ţări, că actuala contituţie a statului asiatic este nedemocratică şi trebuie revizuită. Partidul său va participa însă la alegerile programate pe 1 aprilie după ce a boicotat alegerile anterioare.
Myanmarul a fost multă vreme izolat de comunitatea internaţională după lovitura de stat militară din 1962. Între timp, generalii au început să piardă teren şi să fie forţaţi să cedeze sancţiunilor şi presiunilor politice internaţionale.
Aung San Suu Kyi, este o femeie admirabilă, o luptătoare pentru democraţie şi libertate, motiv pentru care a şi fost ţinută în arest la domiciliu, fiind eliberată la presiunea internaţională în noiembrie 2010.
Africa
I. George Clooney – arestat în protestul de la ambasada Sudanului. Actorul şi activistul pentru drepturile omului, George Clooney a fost ridicat de poliţie, împreună cu alţi militanţi, la Washington într-un protest desfăşurat la ambasada Sudanului din S.U.A.
Protestul vine în urma vizitei actorului în regiunea de la graniţa Sudanului cu Sudanul de Sud, unde a fost martor la atrocităţile comise de guvernul sudanez împotriva civililor. Clooney a declarat că guvernul sudanez este angajat într-un bombardament nediscriminatoriu asupra populaţiei civile, neînarmate, de la graniţa cu Sudanul de Sud. Preşedintele Sudanului, Omar al Bashir ar trebui facut responsabil pentru crimele sale, cred activişti pentru drepturile omului, catalogând liderii de la Khartoum, criminali de război după normele Convenţiei de la Geneva.
II. Fostul lider al spionajului libian prins în Mauritania. Forţele de securitate din Mauritania, beneficiind de suport francez, l-au arestat vineri în aeroportul Nouakchott, pe fostul lider al spionajului libian, Abdullah al-Senussi, cumnatul lui Moammar Gaddafi.
Interpolul emisese mandat de arestare pe numele lui al-Senussi, pentru crime împotriva umanităţii. El este de altfel condamnat, în absenţă, la închisoare pe viaţă, de Curtea Penală Internaţională pentru atacul terorist din 1989 asupra zborului UTA 772, soldat cu 150 de morţi, incluzând 54 de cetăţeni francezi.
Autorităţile libiene au declarat, sâmbătă, că vor înainta la rândul lor, o cere de extrădare a fostului şef al spionajului lui Gadhafi, pentru a fi adus înaintea justiţiei din Libia.
III. Trupe etiopiene au atacat poziţii militare din Eritreea. Trupe militare aparţinând armatei Etiopiei au lansat, joi, un atac terestru asupra poziţiilor unor „grupuri subversive” despre care autorităţile din Addis Abeba cred că acţionează din Eritreea.
Acest atac a reaprins tensiunile dintre cele două mari rivale, un purtător de cuvânt al guvernului etiopian,Shimeles Kemal, declarând că „aceste grupuri sunt organizate, susţinute şi finanţate de guvernului Eritreei”, notează site-ul televiziunii CNN.
Ministru de externe al Eritreei a replicat că aceste atacuri vin să mascheze ocupaţia ilegală de către Etiopia a unor teritorii aparţinând ţării sale.
Eritreea şi-a opţinut independenţa faţă de Etiopia în 1993, după 30 de ani de război. Înainte de război această ţară era considerată o provincie a Etiopiei.
America Latină şi de Nord
I. Jaime Gonzalez Duran, condamnat la 35 de ani de închisoare. Unul dintre membrii fondatori ai cartelului de droguri mexican, Los Zetas, Jaime Gonzalez Duran a fost condamnat de un tribunal din provincia Tamaulipas, la 35 de ani de închisoare. El fusese arestat în 2008 în oraşul Reynosa, din Tamaulipas. Mexicul are o mare problemă de securitate internă legată de violenţele cartelurilor de droguri.
II. Venezuela trimite trupe militare la graniţă. Venezuela a decis mobilizarea a 15.000 de trupe militare la graniţele cu Brazilia, Guyana şi Columbia, cu scopul de a dezmembra laboratoare ilegale de producere a drogurilor de mare risc şi capturarea traficanţilor care folosesc Venezuela ca bază de operaţiuni. Anunţul a fost făcut de ministrul venezuelean al apărării Gen. Henry Rangel Silva, cel care a fost acuzat în trecut de S.U.A. de implicare în afaceri cu droguri şi de susţinerea gherilelor FARC (Revolutionary Armed Forces of Colombia), notează CNN.
În altă ordine de idei, preşedintele Hugo Chavez, s-a întors, vineri, din Cuba unde a suferit o operaţie de extirpare a unei tumori canceroase. Nu se cunosc detalii despre tipul de cancer care a necesitat până acum două operaţii, autorităţile de la Caracas rămânând foarte discrete cu privire la starea temperamentalului preşedinte venezuelean.
III. Guatemala – fost soldat, condamnat la peste 6.000 de ani de închisoare. Pedro Pimentel Rio, este al şaselea fost soldat condamnat pentru atrocităţile comise în timpul războiului civil din Guatemala. El a fost găsit vinovat, miercuri, pentru uciderea a 250 de civili din satul Dos Erres, în timpul sângerosului război civil de 36 de ani din Guatemala, perioadă în care mai mult de 200.000 de oameni au fost omorâţi sau daţi dispăruţi. Pimentel Rio a primit 30 de ani de închisoare pentru fiecare victimă din Dos Erres şi încă 30 pentru crime înpotriva umanităţii. Războiul civil guatemalez a luat sfârşit în 1996.
Europa
I. Joachim Gauck ales preşedinte al Germaniei. Duminică, membrii Adunării Federale l-au ales pe Joachim Gauck, 72 de ani, preşedinte al Germaniei. Fost pastor protestant din Germania de Est, Gauck este un militant pentru drepturile omului şi fost membru marcant al protestelor paşnice care au dus la căderea Zidului Berlinului. Adunarea Federală i-a acordat lui Gauck 991 de voturi în timp ce principalul său rival, Beate Klarsfeld, a strâns doar 126.
Joachim Gauck este aşteptat să redea demnitatea instituţiei prezidenţiale germane, după ce predecesorul său,Christian Wulff, a fost nevoit să demisioneze în urma scandalurilor financiare.
Germania este republică parlamentară, Adunarea Federală (compusă din 620 de deputaţi ai Bundestag-ului şi tot atâţia reprezentanţi ai forurilor legislative regionale) fiind cea care alege preşedintele.
II. Franţa se pregăteşte de alegeri prezidenţiale. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din Franţa a început. Principalii candidaţi sunt: actualul preşedinte Nicolas Sarkozy şi liderul stângii franceze, Francois Hollande. O altă candidatură interesantă este cea a preşedintele Frontului Naţional (extrema dreaptă), Marine Le Pen, fiica luiJean-Marie Le Pen. Un sondaj Ifop pentru Europe1/Paris Match/Public Senat publicat marţi, dă un tur doi între Sarkozy şi Hollande, favorit la câştigarea alegerilor fiind considerat ultimul.
Înainte de scandalul sexual de la New York din mai, anul trecut, Dominique Strauss-Kahn (fostul preşedinte al FMI) era considerat marele favorit la câştigarea alegerilor din Franţa, din partea stângii franceze.
III. Cei doi condamnaţi la moarte pentru atentatul de la Minsk din 2011 au fost executaţi în Belarus. Duminică, televiziunea de stat din Belarus a anunţat executarea lui Vladislav Kovalev şi Dmitri Konovalov, condamnaţi la moarte pentru atentatul din Minsk din 2011 soldat 15 morţi şi 160 de răniţi.
IV. Spania somată de UE să-şi reducă deficitul. Uniunea Europeană a cerut Spaniei să-si reducă deficitul la 5.3% din PIB, se plânge El Pais. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, dorea o reducere numai până la 5.8%, chiar dacă obiectivul iniţial fixat de Comisia Europeană era 4.4%. Spania este o altă ţară UE cu probleme financiare, care s-ar putea afunda în criză, generând probleme adiţionale structurii UE, alături de Grecia.
V. România „faultează discret” Olanda. Prezent joi la Bruxelles pentru o întânire cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, primul ministru al României, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că “există o preocopare privind modul în care politicile europene pot fi puse sub semnul întrebării la nivelul executivelor şi parlamentelor naţionale de expresia politică a xenofobiei, a parohialismului politic, de atitudini antidemocratice, într-un cuvânt de atitudini antieuropene”. Este un atac subtil la adresa Olandei (ţară care se opune intrării României în Schengen) al cărei guvern este susţinut de un partid considerat extremis, PVV – Partidul Olandez al Libertăţii.