Dacă la 1 septembrie 2010, preşedintele României, Traian Băsescu, afirma că prioritatea ţării este în acest moment aderarea la Spaţiul Schengen, iată că data-ţintă de 27 martie 2011 a fost amânată. De mirat nu ne mai miră, însă este important să cunoaştem cauzele. Măcar aşa ne vom da seama cât de în urmă suntem.

Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la Spaţiul Schengen pentru România?

Spaţiul Schengen este o zonă de circulaţie liberă în Europa, bazat pe acordul interguvernamental semnat pe 14 iunie 1985 de 5 state : Franţa, Germania de Vest şi Benelux. Numele provine de la oraşul Schengen din Luxemburg, unde cele 5 state au convenit la semnarea acestui acord. Statele membre ale Spaţiului Schengen au eliminat controalele la frontierele interne, astfel încât a fost făcută posibilă trecerea graniţelor între oricare două asemenea state fără acte şi fără opriri pentru control (punctele de frontieră fiind semi-desfiinţate). Acordul Schengen şi Convenţia de implementare a acestuia (semnată cinci ani mai târziu) au fost încorporate în legislația Uniunii  Europene prin Tratatul de la Amsterdam (1997). În prezent, Spaţiul Schengen numără 22 de state membre UE plus trei state ne-membre: Elveţia, Norvegia şi Islanda. Cât priveşte Marea Britanie şi Irlanda, acestea beneficiază de o clauză specială ce le permite să rămână pe termen nelimitat în afara Spaţiului Schengen.

Pentru România, apartenenţa la Spaţiul Schengen are mai degrabă o miză politică, decât una economică sau socială. Dacă mai sunt încă persoane care cred cu naivitate că traiul lor se va îmbunătăţi după ce România „va intra şi ea în rândul celorlalte state”, prin semnarea acordului de aderare la Spaţiul Schengen, îi putem consola cu faptul că vor putea trece granițele terestre fără să mai oprească mașina; aceasta pentru a mai elimina o parte din complexele lor de cetățeni europeni.

De ce nu poate încă România să ia parte la Spaţiul Schengen?

De monitorizarea activităţii României cu privire la pregătirea aderării la Spaţiul Schengen s-a ocupat Centrul Român de Politici Europene, timp de 6 luni (aprilie-septembrie 2010).

Din cele 31 de măsuri analizate, studiul furnizat de Centrul Român de Politici Europene arată că ţara noastră a ajuns într-un stadiu avansat de implementare a acquis-ului Schengen. Cu toate acestea, autorii studiului cred că patru măsuri vor fi extrem de greu de îndeplinit. Aceste aspecte au fost cele care au întârziat, practic, accederea României la Spaţiul Schengen:

1.     Progresele lente în ceea ce priveşte frontierele aeriene
2.     Operaţionalizarea sistemului de informaţii Schengen
3.     Modul în care au fost alocate fondurile destinate accesului Schengen
4.   Întârzierile în adoptarea legislaţiei necesare aderării la Spaţiul Schengen

Pe lângă acestea, ceea ce îngreunează aderarea este şi contextul politic nefavorabil în care se află România în acest moment, în ceea ce priveşte problema integrării rromilor.

Accesul României la Spaţiul Schengen, o decizie politică 

Decizia finală în privinţa integrării României în spaţiul de liberă circulaţie este luată de Consiliul European, format din şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene. De aceea, este foarte posibil ca România să fie mult mai exigent evaluată la nivelul progreselor realizate, decât în cazul aderării la Uniunea Europeană, când părerile erau favorabile ţării noastre.

To be or not to be in Schengen 

În ciuda întârzierilor la nivelul implementării acquis-ului Schengen, studiul realizat de Centrul Român de Politici Europene arată că până la sfârşitul anului, România va putea să recupereze decalajele, putând deveni astfel membră a Spaţiului Schengen.

Din acest punct de vedere, Ciprian Ciucu, autorul studiului menţionat, afirmă că întârzierile sunt datorate faptului că “timp de doi-trei ani nu s-a facut nimic”, arătând că numai în ultimii ani s-a reluat procesul de urmărire a condiţiilor. Tot el afirmă că “România și-a făcut în cea mai mare parte temele, dar nu de nota zece. Dacă nota de trecere este zece, atunci nu va lua examenul Schengen. România a mizat pe indulgență, așa cum a făcut-o și în momentul aderării la Uniunea Europeană. Atunci, contextul politic a favorizat accederea în UE, astăzi contextul politic ne poate fi defavorabil.”

  romania, schengen, uniunea europeana