Săptămâna trecută a fost o perioadă foarte agitată , plină de evenimente cu o semnificaţie geopolitică deosebită.

În presa noastră, principalul eveniment despre care s-a relatat a fost vizita premierului chinez, Li Keqiang, în România, cu ocazia organizării Forumului China-Europa de Est şi vizitele acestuia la Palatul Victoria, Palatul Cotroceni şi Palatului Parlamentului.

Însă acesta nu a fost singurul eveniment la care a luat parte premierul chinez săptămâna trecută.  Imediat ce a plecat din Bucureşti, premierul Li Keqiang a ajuns la Tashkent, în Uzbekistan, pentru a lua parte la întâlnirea membrilor Organizaţiei de Cooperare Shanghai.  Totodată, oficialul chinez a avut întrevederi şi cu prim-miniştrii Uzbekistanului, Kîrgîstanului şi Kazakhstanului, dar şi cu premierul Rusiei, Dmitry Medvedev.

Concluziile întâlnirilor ar fi acelea că Republica Populară Chineză îşi va intensifica legăturile cu Uzbekistan, Kîrgîstan, Kazakhstan şi Rusia în următoarele domenii: energie, comerţ şi transporturi.

Iată cum cu aceste două vizite, la Bucureşti şi la Tashkent, premierul chinez reuşeşte să antameze discuţii şi parteneriate pe vechiul drum al mătăsii, pe care China doreşte să-l construiască în variantă modernă, în întregimea sa. Cu atâtea întâlniri şi discuţii, nu e de mirare că cele mai importante organe de presă chineze au creat pagini distincte pe website-urile lor pentru a putea relata mult mai bine evenimentele.

Dar acestea nu sunt singurele evenimente majore în care China a fost implicată săptămâna trecută. După ce a declarat unilateral un perimetru de apărare aeriană în Marea Chinei de Est, în zona insulelor pe care şi le dispută cu Japonia, atât Coreea de Sud, cât şi Taiwanul, dar mai ales SUA şi Japonia au reactionat dur cu privire la această decizie a Chinei, trimiţând aeronave în noua zonă de apărare aeriană a Chinei, fără a anunţa în prealabil partea chineză. Ca răspuns la aceste reacţii, China şi-a adus în zonă portavionul său, nave şi submarine, zona devenind deosebit de fierbinte din punct de vedere militar.

Un alt eveniment important despre care s-a tot vorbit săptămâna trecută a fost  înţelegerea SUA cu Iranul, în privinţa tehnologiei nucleare. În presa americană, evenimentul este relatat ca fiind un mare succes diplomatic, urmând ca Iranul să îngheţe programul său nuclear militar, axându-se mai mult pe programul său nuclear civil, în schimbul ridicării sancţiunilor economice impuse de Occident. Înţelegerea reprezintă doar un prim pas către un acord final.

Despre eşecul Summit-ului de la Vilnius, prin retragerea Ucrainei de la semnarea acordurilor cu Uniunea Europeană s-a tot vorbit în ultimele 10 zile. În cele din urmă, Georgia şi Republica Moldova au semnat acordurile de asociere cu UE, însă acestea nu vor intra în vigoare fără a fi ratificate. Între timp, în Ucraina au izbucnit revolte din cauza deciziei oficialilor ucrainieni de a nu face parte din acordurile de asociere cu UE, iar preşedintele Ucrainei se pregăteşte să facă o vizită unde altundeva decât la Moscova.

Germania a fost preocupată cu crearea noului guvern central, iar Franţa a avut pe agendă trei evenimente importante. Din punct de vedere economic, Franţa nu stă foarte bine şi acest lucru se vede prin acţiunile sale. În primul rând, Franţa se pregăteşte de o reformă fiscală, care să îi permită colectarea mai multor bani la buget. În al doilea rând, încearcă pe cât posibil să câştige noi contracte pentru firmele sale. Chiar săptâmâna trecută, când nici nu s-au încheiat bine înţelegerile cu Iranul, constructorii francezi de maşini au semnat câteva acorduri cu Iranul pentru a putea vinde maşini Peugeot şi Renault în acest stat. Şi dacă ne mai gândim şi la faptul că Iranul a anunţat că vor fi oferite contracte importante de export pentru petrolul său către firme străine, atunci înţelegem foarte bine de ce Occidentul nu mai este interesat prea mult de zona Europei de Est. În al treilea rând, Franţa doreşte să îşi consolideze poziţiile în vechile sale colonii din Africa. Săptămâna trecută tocmai a anunţat că va trimite încă 1000 de soldaţi în Republica Central Africană.

Cât despre Marea Britanie, eurosceptică prin definiţie aproape, ea este preocupată din ce în ce mai mult de “năvala” românilor şi bulgarilor după 1 ianuarie 2014 şi de problema scoţiană, care săptămâna trecută tocmai a lansat un plan prin intermediul căruia Scoţia va deveni independentă.

Iată doar câteva evenimente care exemplifică foarte bine situaţia geopolitică de pe mapamond. SUA este din ce în ce mai interesată de zona Asia-Pacific (ca dovadă răspunsul în forţă pe care i-l dă Chinei în această regiune). Totodată, America nu uită de Iran şi de Orientul Mijlociu. China îşi doreşte să devină o putere navală şi face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru acest lucru, pe de o parte, iar pe de altă parte îşi consolidează legăturile cu Rusia şi cu ţările din Asia Centrală şi Europa de Est, pentru a putea construi linii de transport prin intermediul cărora să-şi poată transporta mult mai eficient bunurile pe care le produce, dar şi materiile prime de care are nevoie pentru a produce.

Rusia este din ce în ce mai preocupată să nu piardă “vecinătatea apropiată”, iar Uniunea Europeană nu face nimic pentru a atrage statele din această regiune, Germania, Franţa şi Marea Britanie fiind preocupate mai mult de problemele lor interne decât de problemele blocului european. Dacă mai adăugăm şi faptul că Italia este din nou într-o perioadă de scandal politic, Berlusconi fiind dat afară din Parlament, avem tabloul perfect al unei Uniuni Europene în care Vestul este preocupat de problemele sale interne, iar Estul se bucură la anunţul investiţiilor chineze în zonă, în lipsa preocupărilor Occidentului aici.

Alte evenimente importante

Voi încheia acest articol prin menţionarea câtorva dintre cele mai importante evenimente internaţionale ce nu au fost foarte mult dezbătute în presă.

În Africa de Est a fost stabilită o uniune monetară între Uganda, Kenya, Tanzania, Rwanda şi Burundi. La întâlnirea ce a avut loc în Kampala, joi, 28 noiembrie 2013, reprezentanţii celor 5 state au pus bazele unui prim pas către o monedă comună, protocolul semnat prevăzând obligaţia fiecărui stat de a menţine rata inflaţiei la 8 % şi obligaţia de  nu avea datorii mai mari de 50% din PIB.

În Asia, Thailanda se confruntă de o săptămână cu revolte serioase împotriva Guvernului, manifestanţii dorind răsturnarea de la putere a prim-ministrului thailandez, iar în Orientul Mijlociu, primăvara arabă îşi mai face încă simţită prezenţa, având loc numeroase proteste în Egipt, Liban, Libia şi Yemen.

În Yemen, situaţia este foarte interesantă, întrucât protestele s-au îndreptat împotriva declaraţiilor preşedintelui Abd Rabboh Mansour Hadi cu privire la acordarea unei autonomii regionale Yemenului de Sud . Protestatarii îşi doresc independenţa totală a Yemenului de Sud.

Şi iată cum se complică şi mai mult harta Orientului Mijlociu şi implicit harta lumii.

  analize, china, japonia, moldova, republica moldova, saptamana geopolitica, SUA, thailanda, ucraina