India: de la Gandhi la Bangalore

India: de la Gandhi la Bangalore

india (2)„Fii schimbarea, pe care vrei să o vezi în lume!”, spunea Mahatma Gandhi în urmă cu aproximativ o jumătate de secol. Promotor al unei evoluţii paşnice a Indiei spre democraţie şi capitalism, leader-ul indian a pus India pe harta politică a lumii şi i-a făcut cunoscute valorile.

În prezent, la mai bine de 60 de ani de la moartea acestui simbol, India a devenit centrul mondial al lumii IT, cu capitala la Bangalore – un Silicon Valley al Indiei.

Punând la bătaie munca, dorinţa, caracterul eclectic, dimensiunea, dar mai ales geniul matematic al populaţiei sale, India şi-a creat o armată de specialişti IT, care o propulsează la nivel mondial – ca  pe o mare putere emergentă – şi care ameninţă puternic poziţia SUA.

Apartenenţa Indiei la BRICS îi întăreşte statul şi îi permite să-şi întoarcă privirea, ameninţător, către Pacific, asupra Chinei. Cele două state sunt vechi rivale, aflându-se într-o competiţie acerbă pentru statul de hegemon în Asia.

În 2002, revista Forbes afirma că dacă China a câştigat cursa economică, devenind „uzina lumii, India ar putea să devină laboratorul tehnologic al lumii”, iar inovaţia generează o putere mai mare decât manufactura.

Denumirea de „laborator tehnologic” nu trebuie privită doar ca o metaforă, ci şi ca o recunoaştere istorică a contribuţiei Indiei la evoluţia umanităţii. Nu trebuie uitat faptul că, pe teritoriul acestui stat au apărut cele mai mari descoperiri matematice: invenţia numerelor, a cifrei zero, a sistemului zecimal, a aritmeticii, algebrei, geometriei şi trigonometriei. La toate acestea am mai putem adăuga faptul că deţine cea mai veche scriere din lume ( în Vede) şi prima limbă (sanskrita – care stă la bazele limbilor indo-europene).

Această enumerare are rolul de a susţine ideea conform căreia atribuirea sintagmei de „centru tehnologic” Indiei nu este întâmplătoare şi nu este susţinută doar de un număr mare al populaţiei tinere şi de dorinţa acesteia de a-şi depăşi condiţia. Această sintagmă este susţinută şi de un geniu creator, care a dat umanităţii unele dintre cele mai importante invenţii.

Cea mai importantă resursă a Indiei a fost şi este inteligenţa populaţiei sale, iar aplatizarea lumii i-a permis acesteia un export masiv de inteligenţă – în special pe direcţia India-SUA.

Recunoscută la nivel mondial pentru calitatea serviciilor şi produselor IT, India găzduieşte două mari centre tehnologice în Bangalore şi Hyderabad. Bangalore este capitala Asiei în tehnologia informaţiei, deţinând companii ca Infosys şi Wipro – două mari companii IT indiene, care sunt interconectate cu cele din Silicon Valley. Hyderabad este al doilea mare centru tehnologic din India, care şi-a dobândit porecla de „Cyberabad”, datorită transformării sale într-un cartier general de IT, inginerie genetică şi biotehnică.

Globalizarea, cât şi apariţia internetului au permis dezvoltarea procesului de externalizare (outsourcing) şi relocare (offshoring). Mai precis, numeroase firme din America de Nord şi Europa de Vest şi-au mutat o parte din producţie, sau servicii, în Asia. Dacă China a preluat mare parte din producţia manufactorială Occidentală, India a preluat serviciile (call-center, meditaţii online, investigaţii medicale, etc.).

Perioada dot-com, dar mai ales colapsul acesteia, i-a permis Indiei deschiderea porţii către fascinanta lume IT. General Electric a fost prima companie americană, care a păşit spre India, încredinţându-i producţia de software. Venirea celor de la General Electric în India a dus la afirmarea Wipro la nivel mondial, datorită parteneriatelor de dezvoltare întreprinse de cele două companii.

A urmat apoi, apariţia numeroaselor call-centere indiene, care susţin informaţional şi tehnic clienţii unor firme din SUA, Canada şi Europa.

Multe companii şi-au externalizat în India serviciile de dactilografiere, citire a radiografiilor medicale, meditaţii online, astfel încât au apărut numeroase firme indiene, care oferă aceste servicii.

Totul a luat naştere, după cum a firmă Thomas Friedman, în urma aplatizării pământului şi prin deschiderea ţării către „glocalizare”. Cu alte cuvinte, o cultură se glocalizează când „absoarbe mai uşor idei străine şi cele mai bune practici globale, amestecându-le cu propriile tradiţii”.

La această glocalizare s-a referit şi cancelarul Hillary Clinton, când în urma unei vizite în India a afirmat că: „India nu este numai o putere regională, ci şi una globală”.

Chiar dacă India este un colos IT, nu trebuie ignorat faptul că ea este în acelaşi timp şi un pitic politic, fiind sfâşiată de sărăcie, inegalitate, corupţie, şomaj, birocraţie, care nu fac altceva decât să-i împovăreze drumul către statul de putere globală.

Dacă Gandhi a trasat drumul democratic al Indiei, iar firmele indiene de software au demonstrat că au capacitate să concureze cu SUA în acest domeniu, actuala conducere a Indiei trebuie să arate că are capacitatea de a transforma acest stat într-o putere de prim rang.

Leave a Reply

Your email address will not be published.