Europa de Est și Statele Unite ale Americii

Europa de Est și Statele Unite ale Americii

Together-ForeverPornind de la afirmația făcută  de către președintele SUA, Lyndon Johnson, în 1968, după invazia Cehoslovaciei, potrivit căreia URSS trebuia să nu mai intervină militar în nicio țară din Europa de Est, devine evident interesul SUA pentru această regiune. Politicile americane, dincolo de aspectul lor global, au avut  întotdeauna în vedere, după cel de-al Doilea Război Mondial,  spațiul est-european.

Perspectiva istorică

Deși la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa de Est a intrat în sfera de influență sovietică în urma negocierilor anglo-ruse, populația rămasă în interiorul lagărului comunist a manifestat un profund spirit pro-occidental, mai ales pro-american. De-a lungul Războiului Rece, Statele Unite au încercat să penetreze interesele sovietice de securitate tocmai prin intermediul sateliților Moscovei. Acțiunile serviciilor secrete americane, diplomația favorabilă față de statele ce manifestau, cel puțin fățiș, o atitudine de independență față de Moscova au făcut ca state, precum România sau Iugoslavia să beneficieze de un tratament american favorabil. Dincolo de ușoara destindere din anii ’70, ultima perioadă a Războiului Rece și chiar sfârșitul acestuia au făcut ca Europa de Est să se zbată în profunde crize economice, politice și sociale. După 1990, țările est europene au făcut pasul spre democrație și economie de piață, iar la nivelul opiniei publice, atitudinile atlanticiste au evoluat în direcția apropierii de SUA. Politica SUA în regiune a fost una extrem de flexibilă, statele est-europene au primit invitația de a adera la Alianța Nord-Atlantică și li s-a permis o apropiere față de valorile politicii occidentale, mai ales după 11 septembrie  2001.

Conflictele inter-etnice din Balcani au arătat cât de vulnerabilă este regiunea și cât de incapabile sunt statele europene să asigure securitatea. Intervenția armatei americane a rezolvat în bună măsură situația, iar după acest moment, interesul SUA în zonă a crescut treptat. Accederea în NATO a primului val de state foste comuniste a arătat succesele politicii duse de americani, iar prin prezența Poloniei în cadrul Alianței s-a obținut un lucru extrem de important pentru securitatea europeană.

Atentatele de la 11 septembrie au reușit coagularea intereselor la nivel internațional, iar în Estul Europei, state nemembre NATO, precum România sau Bulgaria s-au pus la dispoziția coaliției create pentru lupta împotriva terorismului. Acest fapt a dus la integrarea unor noi state în NATO, chiar dacă nu toate îndeplineau criteriile de aderare. Politica SUA și extinderea fără precedent a NATO a atras atenția Kremlinului, care odată ce granița lumii occidentale s-a mutat mult mai spre Est și-a simțit interesele amenințate. Astfel, după războiul din Afganistan și cel din Irak, Statele Unite au trebuit să-și îndrepte atenția asupra liniștirii Moscovei, chiar dacă evenimente, precum Revoluțiile portocalii, au îngreunat situația.

Situația actuală

Tranziția spre o nouă eră informațională și spre o formidabilă competiție pentru resurse fac ca relațiile bilaterale dintre statele Europei de Est și SUA să devină tot mai profunde. În acest sens, diplomația economică joacă un rol important în negocierile și întâlnirile dintre americani, polonezi, români, bulgari sau baltici. Companiile americane, pătrunse pe piețele est-europene la scurt timp după căderea comunismului, investesc tot mai mult, iar tehnologia avansată a acestora a devenit inevitabilă pentru creșterea economiilor statelor est-europene. Din punct de vedere energetic, resursele din Marea Neagră, dar și vecinătatea regiunilor mult mai bogate în hidrocarburi, precum Caucazul de Sud și Marea Caspică, fac ca interesele americane să fie tot mai puternice. Dependența energetică a Europei de resursele Rusiei reprezintă o importantă asimetrie de securitate, care se poate atenua sau rezolva în totalitate folosind resursele din Caucaz. Alocând importante resurse economice pentru Europa de Est timp de mulți ani după căderea comunismului, SUA practic au investit în securitatea proprie și în eludarea unui potențial nou conflict în regiune.

În paradigma actuală de securitate, SUA încearcă atragerea spre structurile de securitate euro-atlantice a altor state din regiune, precum Ucraina, Georgia sau Azerbaidjan, însă eforturile în acest sens sunt uriașe. Statele în cauză, nu numai că se află în imediata proximitate a Rusiei, dar sunt extrem de greu de atras spre Vest, nu din pricina opiniei publice interne, ci mai ales din cauza faptului că prezența americană în zonă va afecta direct interesele de securitate ale Moscovei. Mai concret, prin ancorarea acestor state pe linia americană, vocea Rusiei pe scena internațională se va diminua. Astfel, mizele geopolitice din Europa de Est sunt extrem de mari, iar politicile americane duc în direcția asigurării unui nou echilibru strategic regional.

Pe de altă parte, din motive strict economice, SUA își îndreaptă interesele spre zona Pacificului și a Asiei, iar unele analize relevă faptul că teatrul european, mai ales cel est-european va suferi un regres în doctrina americană. Acest scenariu pare a fi valabil mai mult pe termen lung, în condițiile în care în prezent americanii sunt extrem de interesați de Estul Europei. Amplasarea elementelor unui sistem defensiv în Europa de Est marchează un moment istoric în relațiile internaționale, iar efectele operaționalizării acestui sistem vor fi foarte importante în vederea menținerii unui climat de securitate la nivelul lumii occidentale.

Concluzii

Ca mare putere atât economică, cât și militară, Statele Unite au interese în toate regiunile lumii. În Europa de Est situația este cu mult mai dificilă din pricina poziției strategice, a experienței istorice și a problemelor existente la nivelul statal. Este evident că americanii vor lupta pentru atragerea Ucrainei în NATO, dar și pentru aprofundarea cooperării cu statele deja membre NATO din Europa de Est. Stabilitatea și prosperitatea regiunii de la granița de est a NATO este vitală pentru interesele de securitate americane, iar în acest sens perspectivele cooperării dintre statele Europei de Est și SUA par a fi de lungă durată.

Leave a Reply

Your email address will not be published.