Epopeea lui Snowden şi implicaţiile geopolitice

Epopeea lui Snowden şi implicaţiile geopolitice

nsa whistleblowerDe la Bin Laden, Statele Unite ale Americii nu au mai avut un adversar atât de mediatizat, întruchipat într-o singură persoană: Edward Snowden.

Apelând la istoria recentă, ne putem întoarce în timpul întâlnirii dintre Barack Obama şi Xi Jinping care a avut loc în California şi, în cadrul căreia, s-a abordat obsesiv problema cibersecurităţii. Preşedintele american a pledat pentru înfiinţarea unui corp de control al atacurilor cibernetice la nivel mondial, în timp ce preşedintele chinez empatiza cu Obama, dar nu voia să recunoască implicarea statului chinez în pierderile informaţionale suferite de Statele Unite ale Americii (50-80% pe an din partea hackerilor chinezi).

Două zile mai târziu avea să apară un personaj a cărui ascensiune mediatică a fost fulminantă. În decurs de numai o săptămână, a reuşit să devină cel mai cunoscut şi vânat om al planetei. Edward Snowden, căci despre el este vorba, pe lângă divulgarea unor informaţii strict secrete ale acţiunilor NSA, a reuşit să creeze o isterie generală şi să readucă în atenţie harta geopolitică a lumii. Traseul pe care l-a urmat şi îl urmează Snowden este traseul geostrategic al ţărilor ostile Statelor Unite. China, Rusia, Nicaragua, Venezuela, state care l-au găzduit pe Snowden sau se preconizează că-l vor apăra, sunt inamicii declaraţi ai Statelor Unite.

Edward Snowden este acuzat de dezvăluiri neautorizate ale informaţiilor privind apărarea naţională, declasificarea unor informaţii de intelligence şi furt de proprietate guvernamentală.

În prezent, eroul-informator Snowden se află în zona de tranzit a aeroportului Sheremetzevo din Moscova, aşteptând să primească răspuns din partea ţărilor cărora le-a cerut azil politic.

Chiar dacă a trimis cereri de azil către 20 de ţări, până în momentul de faţă, a primit acceptul doar de la cinci: Venezuela, Bolivia, Nicaragua, Rusia şi Ecuador.

Faptul că aceste state i-au oferit azil politic nu este de mirare, fiind state aflate în opoziţie cu SUA, dar implicaţiile pe care această acţiune le poate crea pe continentul latin-american pot trezi mirarea.

Dolarul american este  o monedă utilizată pe scară largă în America Latină pentru a preveni inflaţia. Ecuador a adoptat, chiar, moneda americană drept monedă oficială, iar Bolivia foloseşte dolarul ca pe un străjer al propriei monede: boliviano.

Statele Unite ale Americii pot transforma problema Snowden într-un conflict economic cu implicaţii geopolitice în America Latină, prin blocarea monedei sale în regiune, ca urmare a restricţionării importurilor din această zonă. ”Acest lucru nu va genera o foamete de dolari completă în Ecuador, dar blocarea importurilor din Ecuador, de către SUA, va produce un handicap în anumite părţi ale economiei sale mici”, afirmă Jane Foley – strateg valutar la Rabobank.

Această strategie se va dovedi una greu de aplicat, dacă SUA se hotărăsc să o folosească, din cauza imposibilităţii de a controla fluxurile monedei (trebuie implementată o lege specială).

Poate cel mai mare susţinător public al lui Snowden este Nicolas Maduro, preşedintele Venezuelei, care s-a transformat în avocatul internaţional al acestuia. ”Cine este vinovatul? Un tânăr care denunţă planuri de război sau guvernul Statelor Unite care oferă bombe şi arme opoziţiei teroriste siriene care luptă împotriva populaţiei?”, întreabă retoric preşedintele venezuelan. Tot el continuă prin a mai întreba ”cine este terorist? Un guvern ca noi care încercă să-l ajute pe tânărul Snowden, o figură a azilului umanitar, să scape de persecuţia imperiului american sau guvernul Statelor Unite care îl protejează pe Posado Carriles, un criminal condamnat pentru terorism şi care este dorit de Venezuela pentru bombardarea avionului Cubana (omorând pe toţi cei 78 de oameni de la bord)?”

Efectul secundar pe care l-a creat Snowden este întoarcerea multor ţări din regiune împotriva Statelor Unite, fie că s-au declarat susţinători ai lui Snowden, fie că au fost deranjaţi de acţiunile de spionaj întreprinse de SUA asupra lor şi dezvăluite de Snowden. Brazilia şi Columbia se încadrează în a doua categorie şi au cerut insistent lămuriri Statelor Unite privind operaţiunile de spionaj întreprinse de National Security Agency. Columbia este unul dintre cei mai importanţi parteneri militari ai SUA în America Latină. Nu numai Brazilia şi Columbia au solicitat Statelor Unite explicaţii privind operaţiunile de spionaj efectuate de acestea, dar şi China şi state din Europa .

În plus, preşedintele Boliviei a fost pus într-o situaţie umilitoare când avionului cu care se întorcea de la Moscova i-a fost interzisă pătrunderea în spaţiul aerian al Franţei, Italiei şi Portugaliei şi a fost nevoit să aterizeze în Austria pentru a fi percheziţionat. Franţa i-a cerut scuze Boliviei pentru interdicţia de survolare a spaţiului său. Suspiciunea că Edward Snowden se afla la bordul aeronavei preşedintelui Boliviei, pe care s-a bazat acţiunea ilegală a SUA a aruncat în aer America Latină şi le-a oferit Statelor Unite încă o bilă neagră.

Nu mai suntem colonii. Merităm respect şi când unul dintre guvernatorii noştri este insultat, resimţim insulta în toată America Latină”, a afirmat Jose Mujica, preşedintele Uruguayului. Preşedintele Ecuadorului cataloghează această acţiune drept un ”afront  adus întregii Americi”, în timp ce preşedintele Argentinei vorbeşte despre un ”colonialism pe care l-am crezut depăşit”.

Cuvintele preşedintelui Argentinei şi ale preşedintelui Uruguayului vin ca un răsunet general care se aude la nivelul întregii Americi Latine cu privire la politica ”plattisimo” (tratatul Platt Amendment din 1901, prin care Cuba îşi capătă independenţa de jure faţă de SUA, dar  de facto, ea încă se află sub stăpânirea acesteia).

Un singur om, Snowden, a coalizat majoritatea statelor latino-americane care condamnă într-un glas SUA şi a reuşit să devină un erou al Americii Latine. Orice preşedinte declară că îi va oferi azil politic va fi învăluit de un val imens de admiraţie publică.

Snowden a împărţit inclusiv lumea media în două tabere: susţinători şi critici şi, recent, organizaţia Amnesty International – câştigătoarea premiului Nobel – s-a declarat susţinătoarea lui Edward Snowden. Mesajul de suport pentru acesta, transmis lumii de către Amnesty International este că ”nimeni nu trebuie condamnat pentru dezvăluirea violărilor drepturilor omului”.

Cazul Snowden părea a fi o tehnică de contracarare a afirmaţiilor preşedintelui Barack Obama cu privire la atacurile cibernetice venite pe filieră chineză, dar s-a transformat într-o problemă de securitate naţională şi internaţională.

SUA şi-au făcut un obicei din mediatizarea unui inamic nonstatal, pe care să-l pună în opoziţie cu ţelurile, valorile şi politica sa. Într-un fel sau altul, Snowden preia rolul avut de Bin Laden, adică devine alteritatea SUA şi omul prin intermediul căruia Statele Unite vor să-şi legitimeze anumite acţiuni.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.