Cei care cunosc Emiratele Arabe Unite (EAU) știu că această țară  dovedește o înțelepciune și o abordare pragmatică nu doar în politicile sale interne și externe,  ci și în domeniul securității. Mecanismele de securizare a țării implementate de EAU pentru a asigura liniștea  societății se caracterizează printr-o îmbinare unică de tehnologii avansate gestionate prin claritate în percepții și capacitate de discernământ.

În efortul de contracarare a extremismului și radicalismului, o organizație deocamdată unicat prin modul său de funcționare este Hedayah din Emiratele Arabe Unite.  Conștientă fiind că extremismul nu are o formulă unică și deci nici o soluție panaceu,  Hedayah  este o organizație non-guvernamentală  mică, înființată în 2012, care își propune în primul rând să studieze în profunzime rădăcinile, cauzele economice și psihologice și modul de formare a tendințelor extremiste prin metode științifice, pentru cazuri concrete, încercând să găsească soluții care să ducă la reducerea semnificativă a potențialului extremist, și în al doilea rând să furnizeze expertiză prin cooperarea cu alte organizații internaționale astfel încât să se ajungă la armonizare și simultaneizare în acțiuni.

În februarie 2014, oficiali europeni ca Jose Manuel Baroso, președintele Comisiei Europene,  și Cecilia Malstrom, comisarul pentru afaceri interne, declarau că ultimul barometru  UE indica o recrudescență a extremismului în Europa. “Vedem o creştere a extremismului, xenofobiei şi antisemitismului, a naţionalismului bazat pe ura rasială. De la cel de-al doilea război mondial încoace nu am văzut un aşa mare număr de facţiuni politice extremiste în parlamentele naţionale”, spunea   Cecilia Malmstrom.

În ianuarie 2015, evenimentele din Paris confirmau exacerbarea extremismului. Oameni înarmați, cetățeni francezi de origine algeriană, atacau, ucideau și luau ostatici cu o extraordinară ușurință care dovedea o bună planificare prealabilă.

Pare a fi evident pericolul terorismului extremist, manifestat  de grupuri organizate şi tot mai adesea de persoane izolate.  Un fenomen inedit este faptul că tot mai mulți cetățeni europeni căpătă tendințe radicaliste și călătoresc în străinătate pentru a se antrena şi lupta în zone de conflict.

Deși oficialii europeni găsesc explicația extremismului în principal în problemele economice și în slăbirea instituțiilor și a statelor, deplasarea către zona Orientului Mijlociu ne face să înțelegem că recrudescența extremismului are explicații mai subtile ce țin mai degrabă de ideologii – moduri distorsionate de gândire și percepție a realităților care apar la persoane vulnerabile, frustrate și incapabile să conceapă o altfel de comunicare în afara violenței, și care deseori se ascund sub eticheta religiei în interpretări distorsionate.

Organizații non-guvernamentale care studiază fenomenul, cum ar fi ICAN –  International Civil Society Action Network,  confirmă  în ultimele sale studii din 2014 făcute în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii că extremismul religions se extinde  și oferă false valori de sprijn  mai ales tinerilor dezorientați, nu neapărat din medii sărace,  ci mai ales în țări slabe cu guverne corupte care nu reușesc să instaureze stabilitate.

Explicația extremismului prin  guverne slabe în țări în care apar focare de generare a extremismului pare a fi numitorul comun în toate regiunile. La aceasta se adaugă un anume profil psihologic  național. Guvern slab înseamnă  guvern corupt, în veșnice conflicte politice, care nu reușește să își impună o agendă clară și coerentă și politici care să  ofere securitate societală și măcar stabilitate dacă nu și prosperitate, și care înregistrează multe derapaje, deoarece nu reușește să țină sub control evoluția țării. Numirea unor persoane nepotrivite în funcții de conducere și lipsa de viziune a acestora creează mediu propice pentru apariția derapajelor. În contrast cu slăbiciunea factorilor de decizie apar lideri ideologici puternici ale căror interese însă sunt distructive.

La întrebarea  “De ce există indivizi care doresc distrugere ?”se dau deseori răspunsuri simplificate. Explicația rezidă în însăși esența umană. Psihologic vorbind putem spune că da, există ființe umane care se nasc cu tendințe distructive și înclinații malefice, iar apariția unor factori și condiții prielnice le determină evoluția treptat de la potențial latent către  acțiune.

Tehnic vorbind, în SUA și Europa,  structurile care de obicei activează în domeniul prevenirii extremismului, radicalizării și terorismului aparțin fie forțelor de aplicare a legii, deci guvernamentale, fie sunt  organizații non-guvernamentale care derulează proiecte de scurtă durată, cum sunt cele finanțate din Fondul pentru Securitate Internă, menite a finanța acțiuni ce contracarează amențările la adresa securității Europei, conform obiectivelor strategice prevăzute de Strategia de Securitate Internă adoptată în 2010. Aceste proiecte derulate de Direcția Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene au ca scopuri  creșterea capacității de reabilitare a persoanelor  vulnerabile la extremism,  printr-o mai mare conștientizare a realităților și prin îmbunătățirea gândirii critice, mai ales în rândul tinerilor,  în ceea ce privește esența terorismului și formele sale de manifestare, precum și propaganda și metodele de îndoctrinare,  creșterea capacității de reacție a societății civile, asigurarea de abilități, canale mass media și  platforme de exprimare prin care să se conteste propaganda radicalistă și extremistă.

Hedayah  este  prima instituție internațională complexă în acest sens care îmbină training-ul în domeniu, dialogul și colaborarea cu alte instituții, precum și cercetarea academică și studii făcute pe cazuri concrete, cu scopul de a contracara extremismul violent sub toate formele sale. Dincolo de aceste formulări există activități concrete despre care din păcate nu se pot da prea multe detalii din motive strategice și de eficiență, după cum putem înțelege din discuțiile cu oficialii Hedayah. Ceea ce este important este că Hedayah  va reuși să găsească răspunsuri și soluții pentru situații complexe și potențiale pericole și că, spre deosebire de alte organizații care tind să prezinte opinii și soluții standardizate, precum și scheme de gândire și de acțiune, Hedayah   subliniază permanent că fiecare caz trebuie analizat  și soluționat separat, deoarece fenomenul radicalizării este extrem de complex și nuanțat, iar plasarea extremismului în formule generalizate dovedește ignoranță, imaturitate și lipsă de profesionalism în abordare.

Înființarea Hedayah   a fost inspirată de  crearea la 22 septembrie 2011 a GCTF – the Global Counter Terrorism Forum – la New York, o structură informală de contracarare a terorismului,  care  își propune să  identifice nevoile de contracarare a terorismului, să mobilizeze resursele necesare și know-how-ul util pentru a întări cooperarea internațional în domeniu. GCTF are 30  de membri fondatori și 5 grupuri de lucru printre care Grupul de Lucru pentru Combaterea Extremismului Violent a cărui co-președinție este asigurată în comun de Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite.

Astfel s-a născut Hedayah. Deși este independentă de GCTF, are relații strânse și eficiență reciprocă cu grupurile de lucru ale GCTF.  Consiliul de conducere internațional al Hedayah este compus din 10 co-președinți ai celor 5 grupuri de lucru ale GCTF.

Hedayah  este structura ideală care îmbină expertiza profesioniștilor care activează în structuri  din domeniul public și pe cea a specialiștilor din academic, cercetare și organizații non-guvernamentale. Reprezentanții Hedayah  subliniază că în activitatea lor nu întreabă specialiștii Ce crezi despre asta?, ci Care sunt bazele științifice ale acestei manifestări extremiste? Hedayah  reușește astfel să abordeze ideal problema extremismului, evitând rigiditatea și  ușoara lipsă de transparență existente în domeniul public, explicabile datorită metodelor specifice folosite și care nu pot fi dezvăluite, și interpretările uneori prea laxe influențate de generozitatea specifică drepturilor omului din organizațiile non-guvernamentale.

Terorismul este un fenomen extrem de complex și impune o abordare multi-dimensională . Bunul simț ne dictează că de fiecare dată când au loc evenimente teroriste, concluziile trase imediat și etichetările rapide sunt deseori eronate și susceptibile a genera alte consecințe neplăcute inclusiv creșterea inutilă a gradului de alertă a cetățenilor ale cărui implicații sunt deseori ignorate.

Deoarece terorismul nu mai poate avea decât soluții militarizate, Hedayah încearcă să prevină ajungerea la această fază extremă și deci abordarea radicalizării prin metode  culturale și dialog. Comunicarea este cheia descifrării acestui fenomen. Spune-mi ce gândești ca să-ți spun cine ești, crede Hedayah.  Ideile inculcate creează stări de spirit  și determină acțiuni.

Hedayah lucrează în așa fel încât, în cazul în care  extremiștii  sunt arestați, aceștia sunt implicați în programele de reabilitare, cu foarte mare tact, ei nefiind tratați ca radicaliști, ci ca victime ale unui efort de distorsionare a modului de gândire cu impact negativ asupra  propriei existențe.

Hedayah își definește subiectul de studiu după care începe să facă cercetare împreună cu cercetători, comunitatea academică  și specialiști din domeniul public, după care  concepe un program de training pentru a contracara extremismul. În concepția Hedayah, eficiența cercetării este dată de materializarea rezultatelor studiilor făcute în abilități de contracarare, capacitate de prevenire și  măsuri practice.  Sunt luate în calcul artele, muzica, sportul ca metode de luptă împotriva extremismului și radicalismului.

Contrar aparențelor și formulelor deja mediatizate de cei mai puțin subtili, extremismul  nu are prea mare legătură cu sărăcia sau cu lipsa de educație,  s-a demonstrat clar de exemplu în cazul Siriei unde luptă persoane care provin din medii educate și bine plasate material, multe provenite din Europa, inclusiv femei minore. Extremismul și radicalizarea par a avea legătură  cu puterea pe care  o au anumite ideologii și la care sunt permeabile personalități slabe din punct de vedere emoțional și ale căror creiere pot fi ușor spălate pentru că aceste persoane nu au un sens al vieții proprii, nu au viața emoțională și spirituală bine structurată și devin victime sigure ale formatorilor de ideologii extremiste. Într-o etapă ulterioară, extremistul începe prin a crede că lumea se învârte în jurul său și treptat găsește justificări în a ucide, adesea contradictorii. Politica este doar un pretext, explică oficialii Hedayah, și trebuie luată în calcul în analizarea cazurilor, deoarece în absența elementului politic și a ideologiei care influențează gândirea extremistului, totul s-ar reduce de fapt la crimă. Indiferent cât de nobilă ți s-ar părea cauza pentru care lupți, cum poți justifica totuși violența împotriva unor oameni nevinovați? Această este întrebarea fundamentală de la care pornește  Hedayah în cercetările sale.

Din experiența acumulată, oficialii Hedayah au constatat că extremismul este evident un scop clar al vieții celor care urmează această cale și comit acte teroriste. Atunci când li se atrage atenția că atitudinea extremistă nu este constructivă, ci produce efecte negative asupra umanității, ei răspund că acest mod de viață le dă un sens existenței. Hedayah a constatat din discuțiile avute cu extremiști că două aspecte stau la baza orientării către  extremism : insecuritatea privind  identitatea proprie și deci nevoia de căutarea propriei identități, precum și angajarea totală pentru o cauză  care  să dea semnificație vieții. Acestea par a fi principalele cauze care fac anumite personalități să devină victimele extremismului al cărui discurs este puternic angajant și aparent călăuzitor.

Hedayah explică faptul că cercetările făcute și dovezile obținute în urma activităților de cercetare ajută la înțelegerea fenomenului dar au demonstrat că deocamdată nu se poate da o definiție clară extremismului. Hedayah  subliniază că fiecare caz trebuie analizat în  manieră personalizată pentru a-i găsi soluția deoarece extremiștii au diverse vârste și provin din cele mai diverse medii socio-profesionale și culturale. Persoanele de vârstă minoră din Europa care merg să lupte în Siria, printre care și femei, demonstrează cât de complex este fenomenul radicalizării. Mai mult chiar, s-a demonstrat că există persoane care comit acte extremiste fără a avea neapărat legătură cu o organizație anume ci doar ca urmare a adoptării la nivel individual a ideilor radicaliste.

Hedayah încearcă să înțeleagă factorul comun care determină extremismul. Știe că formulele simplicate sunt eronate, deoarece fenomenele sunt foarte complexe și nuanțate și mai ales pentru că, așa cum am menționat mai sus, extremismul devine din ce în ce mai individualizat la nivel de persoană, sau grup foarte mic, nu neapărat organizație sau stat. Pentru a  contracara extremismul trebuie înțelese cauzele și condițiile de incubare.

Putem concluziona deci că judecățile de valoare pripite, influențate de sentimentele de circumstanță, precum și încercarea de a impune formule mai mult sau mai puțin generalizate și asociate cu anumite comunități, religii sau culturi nu fac decât să afecteze evaluările și găsirea unor soluții utile pentru viitor. Cheia de citire a extremismului este, așa cum explică Hedayah, nevoia de definire a propriei identități și de găsire a unui sens al propriei existenței.

Mulțumiri dlui Maqsoud Kruse, Directorul General al Hedayah, pentru interviul acordat la Abu Dhabi  la 27 noiembrie 2014, pe baza căruia am elaborat acest material.

  analize, contraterorism, emiratele arabe unite, extremism, hedayah, maqsoud kruse, terorism