China înlănţuită într-o nouă doctrină a containmentului?!

China înlănţuită într-o nouă doctrină a containmentului?!

how_america_wants_to_check_chinas_expansion_991553717Dacă secolul XXI a fost catalogat drept un secol al Pacificului, atunci China este fără îndoială noua „tablă de şah a lumii”.

Dezvoltarea economică cunoscută de China în ultimele decenii a făcut ca „centrul de gravitate al afacerilor mondiale să se mute din Atlantic unde a fost găzduit timp de trei secole, în Pacific”, ducând la reapariţia sistemului mondial bivalent şi la o reconfigurare a relaţiilor sino-americane.

Statele Unite ale Americii au ignorat ani la rând importanţa strategică a Chinei, concentrându-se asupra obţinerii dominaţiei în zona Eurasiei şi a Orientului Mijlociu. Pe tot acest parcurs, China a rămas undeva în fundal, până când preşedintele Richard Nixton a înţeles importanţa unui parteneriat SUA-China. Previzibila renaştere a Chinei în regiunea Asiei, avea să ţină în cărţi şi SUA pentru supremaţia în Pacific.

Însă cu cât China a escaladat ierarhia puterilor economice a lumii, cu atât a devenit o ameninţare tot mai pregnantă la adresa SUA, iar acest lucru a obligat America să-şi redefinească raportarea la acest stat. Chiar dacă la nivel de discurs SUA se declară partenerele şi susţinătoarele Chinei, pe drumul spre dezvoltare, în paralel acestea au recreat doctrina containmentului, al cărui obiectiv principal este stoparea „înălţării paşnice” chineze.

„Doar China, se afirmă că ar avea capacitatea economică şi militară să provoace SUA, ca aspirantă la statul de superputere. Astfel perpetuarea dominaţiei globale a SUA înseamnă limitarea Chinei.”

Doctrina containmentului a fost o strategie americană de îngrădire a URSS în timpul Războiului Rece. Creată de George Kennan pentru a preveni expansiunea sovietică, teoria containmentului este readusă astăzi în prim plan de încercările SUA de a încercui China, prin intermediul parteneriatelor comerciale cu vecinii acesteia. Iar cum China a dezvoltat conflicte la graniţă cu majoritatea statelor vecine şi mergând pe vechiul principiu: „duşmanul duşmanului meu prietenul meu”, eforturile Americii au fost astfel facilitate.

Japonia, Coreea de Sud, India, Vietnam, Malaysia, Singapore, Noua Zeelandă, Australia, Kazahstan, sunt doar câteva din statele antrenate în ceea ce poate fi numită o nouă doctrină a containmentului. În cea mai mare parte, alianţele SUA cu aceste state s-au desfăşurat pe baza cooperărilor comerciale şi regionale, ce vor să mascheze adevăratele eforturi de îngrădire.

Pentru SUA,  Japonia şi Australia sunt descrise în termeni de „ancora nordică şi sudică” a democraţiei în Pacific, în timp ce China poate deveni „forţa negativă”. Ceea ce pare o triplă alianţă a Pacificului este văzută ca un „mic NATO” ce vizează China sau o „axă a democraţiei” în care se vrea a fi cooptată şi India.

Începută încă din timpul mandatului lui George W. Bush, de Condoleezza Rice, doctrina containmentului a luat amploare odată cu vizitele preşedintelui Barack Obama şi a secretarului Hillary Clinton  în diferite state adiacente Chinei.

Noul Parteneriat Trans-Pacific (TPP), recent încheiat de Obama cu nouă state: Japonia, Australia, Vietnam, Singapore, Malaysia, Noua Zeelandă, Brunei, Peru şi Chile, reprezintă un semnal de alarmă la adresa Chinei, care a fost omisă de pe lista statelor membre. În timp ce SUA are mari dubii că dezvoltarea Chinei se va face paşnic, aceasta din urmă îşi vede ameninţate interesele naţionale privind Taiwanul, Tibetul, drepturile omului şi hegemonia în Marea Chinei de Sud.

Văzut ca o componentă importantă în strategia de containment a Chinei, Parteneriatul Trans-Pacific nu face altceva decât să unească Asia de Sud şi Est cu Australia şi America latină.

Cea mai clară dovadă a politicii de îngrădire a Chinei, sunt acţiunile strategice ale  Americii din ultimul timp: parteneriate comerciale cu statele din Asia precum şi crearea unor baze şi infrastructuri militare în imediata vecinătate a Chinei. Coreea de Sud, arhipelagul Japoniei, Taiwan, Filipine, Vietnam formează primul cerc de constrângere maritimă, în timp ce controlul Strâmtorii Malacca – ruta care susţine mare parte din economia chineză  – este  asul din mânecă al SUA.

Culminarea eforturile americane, ar fi cooptarea Indiei şi Rusiei înntr-o coaliţia anti-chineză, care ar pune China într-o situaţie dificilă, dacă nu disperată. SUA poartă ample politici de negociere cu ambele state, care pendulează în a se deschide parteneriatelor cu America, sau a se încleşta într-o doctrină a containmentului mimată.

Deşi SUA au reuşit să încercuiască China prin intermediul parteneriatelor strategice, statele membre ale acestor alianţe manifestă mari dubii în a se angrena într-o coaliţie anti-chineză. Chiar dacă interesele lor în regiune sunt puternic atacate de hegemonia chineză, Coreea de Sud, India, Australia, Noua Zeelandă şi multe alte state manifestă o ambivalenţă în raportarea lor la SUA şi China. Pentru mare parte din statele Asiei, China este principalul partener economic, creând astfel o depentenţă comercială, iar ruperea legăturilor ar avea efecte devastatoare la nivel economic în respectivele state.

Henry Kissinger, cel care a pus bazele relaţiilor sino-americane, vede renaşterea Chinei drept un mare beneficiu pentru Sistemul Mondial, datorită recreării ambivalenţei mondiale.

Din punctul său de vedere, China nu trebuie privită ca o ameninţare la adresa securităţii SUA şi cu atât mai puţin nu trebuie să ia locul Rusiei într-o nouă doctrină a containmentului. Pentru SUA, China reprezintă un pilon important în menţinerea hegemoniei Americii în Asia şi paradoxal chiar în limitarea extinderii dominaţiei chineze. Un nou Război Rece instalat între cele două state nu ar genera decât dispute la nivel mondial şi ar duce zona Pacificului într-o stare de stagnare şi regres economic.

„Relaţiile între China şi SUA nu trebuie să devină un joc cu sumă zero”, iar cooperarea este  noua armă ce poate modela ordinea globală şi poate rezolva multiplele probleme privind mediul, proliferarea armelor nucleare, securitate energetică, drepturile omului, etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published.