Cât de rentabilă este exploatarea resurselor energetice din zona arctică? (Prima parte)

Cât de rentabilă este exploatarea resurselor energetice din zona arctică? (Prima parte)
Sursă: United States Geological Survey
Hartă USGS: Estimarile rezervelor nedescoperite de gaze si petrol de la nord de Cercul polar.

NOTĂ: Această serie este dedicată unei mai bune înțelegeri a rezervelor de energie arctice, care ar putea avea un impact asupra evoluției geopolitice regionale și globale pe termen lung. Prima parte a seriei este menită să prezinte potențialul energetic al regiunii arctice, așa cum este cunoscut până în prezent.

Pentru moment, geografia și condițiile climaterice au împiedicat desfășurarea unei activități economice semnificative în regiunea arctică. Pe măsură ce gheața se topește însă, ar ne putem aștepta la o intensificare treptată a activității și a nivelului de concurență regională întrucât fiecare stat arctic va încerca să-și promoveze propriile obiective economice și geopolitice. Interesul asupra regiunii arctice a fost stârnit atât de faptul că aceasta poate oferi rute comerciale mai scurte decât cele din emisfera sudică, dar mai ales de presupusele sale rezerve minerale si energetice, în special de gaze naturale. Impresia generală este că regiunea arctică deține mari cantități de astfel de resurse, care să dilueze dependența energetică de Orientul Mijlociu, China și Rusia. Această impresie a apărut pe parcursul unei perioade extinse de timp, chiar dacă nimeni nu a știut exact cât de multe resurse sunt de fapt acolo.

Operațiuni de explorare a rezervelor de petrol și gaze naturale au avut loc încă din 1961, dar cu precădere în regiunile continentale, în cele de coastă sau în apropierea insulelor arctice. De abea în anii 2000 a fost lansată o operațiune mult mai ambițioasă de explorare de către United states Geological Survey (USGS), la capătul căreia, în 2008, a fost făcut public un raport care arăta ceea ce întradevăr păreau a fi cantități mari de resurse energetice convenționale. Totuși, este important de remarcat faptul că explorarea nu a acoperit întreagă regiune arctică și din acest motiv, în unele cazuri estimările sunt simple presupuneri. Acesta este dealtfel și motivul pentru care a fost considerat necesar ca în raport să fie incluse așa-numitele “estimări optimiste”, “estimări moderate” și “estimări pesimiste”, între care trebuie remarcat faptul că există un decalaj destul de mare. Însă cu toate defectele sale, sondajul a furnizat o primă imagine de ansamblu al potențialului energetic arctic. Și dacă este să facem o interpretare brută a estimărilor sondajului USGS, regiunea arctică este într-adevăr printre cele mai bogate regiuni din lume din punct de vedere energetic.

Gaze naturale

natural-gas
NOTĂ: cantitatea de gaze naturale este calculată în trilioane de metri cubi.

 În cazul regiunii arctice ar trebui să precizez că cele 84 de trilioane de metri cubi de mai sus sunt doar “estimările optimiste”. “Estimările moderate” pun rezervele de gaze naturale la 47 trilioane de metri cubi de gaze naturale, în timp ce “estimările pesimiste” le pun în jurul cifrei de 21 de trilioane de metri cubi.

 Petrol

NOTĂ: cantitatea de petrol a fost calculată în miliarde de barili de petrol.
NOTĂ: cantitatea de petrol a fost calculată în miliarde de barili de petrol.

 

În cazul regiunii arctice ar trebui să precizez că cifrele de mai sus sunt doar “estimările optimiste”. “Estimările moderate” pun rezervele de petrol la 90 de miliarde de barili, în timp ce “estimările pesimiste” le pun în jurul cifrei de 44 miliarde de barili.

Regiunea ar putea fi astfel foarte bogată în gaze naturale, indiferent care estimare este corectă. Dar este posibil ca rezervele de petrol să fi fost supraestimate. Asta doar în cazul în care estimările optimiste sunt incorecte. Și șansele ca ele să fie incorecte sunt de 95%. Prin urmare, impresia generală referitoare la rezervele de energie din regiunea arctică ar putea fi eronată. Un punct de vedere mai realist ar lua în considerare estimările pesimiste sau cel mult pe cele moderate.

Acest lucru este valabil mai ales pentru companiile energetice, care se gândesc în primul rând la profit. Există și situații în care resursele energetice joacă un rol mai mult geopolitic și mai puțin unul economic – așa cum sunt o parte a resurselor energetice exploatate de platformele petroliere offshore chinezesti din Asia de Sud-Est –, dar în general, profitul este obiectivul principal. În mod evident faptul că pentru fiecare tip de resursă energetică există trei estimări diferite, este o problemă majoră. Asta pentru că, atunci când companiile de energie sau guvernele își fac calcule vis-a-vis de potențiale surse de energie, ele sunt ghidate de două principii: recuperarea economică – economic recoverability – și de recuperarea tehnică – technical recoverability -. Și fără să știe care dintre cele trei estimări este corectă, companiile sunt în imposibilitatea de a face previziuni.

Recuperarea economică – termenul este folosit atunci când se face referire la resursele care pot fi produse în mod profitabil în condițiile actuale de piață. De exemplu, atunci când judecă nivelul de recuperare economică al unui câmp petrolifer, o companie trebuie să ia în considerare mai multe aspecte, de la geografia spațiului, la nivelul infrastructurii necesare transportului resurselor. În acest caz, vorbim despre prioritizarea profitului în detrimentul oricărui altui aspect, inclusiv al celui geopolitic, chiar dacă de multe ori acesta este un obiectiv secundar;

Recuperarea tehnică – acest termen se referă la cantitatea de resurse care ar putea fi extrasă cu tehnologia actuală, indiferent de prețurile de pe piață, de costurile de exploatare și de costurile de procesare. Când energia este folosită ca instrument geopolitic, “recuperarea tehnică” este mai importantă decât “recuperarea economică”. Acest lucru se întâmplă, de obicei, în companiile de stat, cum ar fi Gazprom sau China Offshore National Oil Corporation, care sunt supuse influenței politice.

NOTĂ: În a doua parte voi prezenta factorii pe care companiile energetice îi iau în considerare atunci când judecă atât “recuperarea economică”, cât și “recuperarea tehnică” a resurselor arctice.

Leave a Reply

Your email address will not be published.