Al-Qaida vs. restul lumii: după 10 ani. O recenzie

Al-Qaida vs. restul lumii: după 10 ani. O recenzie

Cristian-Barna__Al-Qaida-vs-restul-lumii-dupa-10-ani-130Probabil ştim cu toţii că pe data de 2 mai 2011, inamicul public numărul 1 al SUA (cum a fost catalogat Osama bin Laden), a fost identificat în Pakistan şi ucis într-o acţiune specială a CIA. Pentru un deceniu, Occidentul şi aliaţii săi au funcţionat în cadrul paradigmei de securitate a terorismului fundamentalist islamic de inspiraţie Al-Qaida. Întrebarea care mi-a apărut instantaneu în minte a fost “Ce urmează ?”. 

Este evident că în ultimii ani capacitatea operaţională a Al-Qaida a scăzut, ea devenind mai mult un simbol al luptei anti-occidentale şi anti-americane desfăşurată de către francizele sale. În cadrul interviului pe care Conf. Univ. Dr. Cristian Barna a fost de acord să îl acorde pentru site-ul nostru am încercat să acoperim câteva dintre punctele de interes care modifică organizaţional, operaţional şi ideologic dinamica fenomenului în discuţie. Am vrut să mă lămuresc şi mai bine cu privire la aceste transformări, aşa că am decis să citesc cea mai recentă carte a domnului profesor, „Al-Qaida vs. restul lumii.După 10 ani”, pentru a mă pune mai  bine la curent cu tot ce a însemnat pentru sistemul relaţiilor internaţionale apariţia acestui actor non-statal deosebit de violent, dar şi pentru a înţelege unele dintre trendurile şi chestiunile care vor preocupa de acum încolo. Parcurgând-o, mi-am dat seama că este o lectură utilă, pe care vreau să v-o împărtăşesc. Şi cum aş fi putut să fac acest lucru mai bine dacă nu printr-o recenzie ?

Despre autorul cărţii se pot spune destul de multe lucruri. Dr. Cristian Barna este Conferenţiar Universitar în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, conduce Departamentul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Informaţii, şi este profesor asociat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.  Este autor al mai multor cărţi, dintre care amintim Al Qaida vs. Restul lumii. După 10 ani” (2011), „Terorismul, ultima soluţie? Mărirea şi decăderea Al Qaida” (2010), „Jihad în Europa” (2008) şi „Cruciada Islamului” (2007), teme de curs, precum şi al unui număr semnificativ de articole, studii şi lucrări publicate în volumele unor conferinţe. Deţine competenţă în intelligence aplicat, geopolitică şi instituţii de securitate, crimă organizată şi terorism. De remarcat că lucrarea „Terorismul, ultima soluţie? Mărirea şi decăderea Al Qaida”a apărut cu mai bine de un an înainte ca destructurarea acestei organizaţii să fie clamată în discursul politic american ca un obiectiv aproape îndeplinit.

Lucrarea recenzată a apărut în 2011, la editura Top Form din Bucureşti, şi face parte din colecţia Geopolitica, fiind editată de către Cecilia Munteanu. A fost lansată pe 27 octombrie în cadrul salonului de carte Polemos, şi a fost bine primită de publicul interesat de cărţile de tip istoric, de ştiinte politice, securitate şi apărare. Este un studiu care însumează 172 de pagini, ce includ şi bibliografia deosebit de utilă pentru ce interesaţi în extinderea cunoştinţelor lor asupra subiectului.

În momentul în care îţi arunci privirea asupra cuprinsului, observi că acesta este structurat sub forma unor întrebări. Am mai întâlnit tehnica aceasta, şi este una destul de seducătoare în ceea ce priveşte comportamentul de cumpărare. Cred că abordarea de acest tip a structurii unei cărţi este un plus din mai multe motive. În primul rând, îţi permite să accesezi filosofia ştiinţifică din spatele fundamentării ideilor. Acest lucru implică anumite alegeri pe care autorul trebuie să le facă, atât cu privire la ce subiecte trebuie şi poate aborda în spaţiul avut la dispoziţie, dar şi pe ce resurse bibliografice se poate baza, având întotdeauna în minte publicul căruia i se adresează. În al doilea rând, îl legitimează pe autor să încerce să ofere un răspuns al problematicii ridicate, răspuns bazat atât pe experienţa sa, cât şi pe capacitatea de sinteză şi de analiză. Din carte reiese clar că răspunsurile pe care le oferă nu au pretenţia a fi cele corecte, lăsând libertatea cititorului să judece pe baza aceloraşi informaţii, premise şi fapte, şi să tragă propriile concluzii. Îl al treilea rând, are avantajul de a informa încă din cuprins pe cititorul care poate nu este avizat sau doar acum începe să studieze serios fenomenul, care sunt unele dintre cele mai importante direcţii spre care se consideră a se îndrepta acesta, direcţii ce reprezintă atât potenţial de cercetări viitoare (spre exemplu, pentru lucrări de seminar, dacă eşti student, masterand sau tânăr doctorand), cât şi potenţiale riscuri la adresa securităţii statului şi cetăţeanului, pe care serviciile de intelligence vor trebui să le gestioneze.

Analiza îl duce pe dr. Cristian Barna spre cinci probleme fundamentale care vor afecta dinamica terorismului, formele pe care le va căpăta acesta, precum şi instrumentele de gestionare a sa:

1.      Dispariţia lui Osama bin Laden, moartea Al-Qaida ?

2.      Când se va sfârşi războiul împotriva terorismului internaţional ?

3.      Europa, noul câmp de bătălie al teroriştilor ?

4.       România, ţintă a terorismului de sorgintă fundamentalist islamică ?

5.      Drepturile omului, victime colaterale ale războiului mondial împotriva terorismului ?

Fiecare dintre aceste cinci probleme este destructurată pe componente, iar fiecare dintre aceste componente este tratată şi analizată cu ajutorul unei bibliografii interdisciplinare şi disponibilă în limbile română, engleză, franceză, italiană şi germană. Bibliografia denotă multă seriozitate în cercetare şi documentare, având atât un caracter istoric prin prezenţa în cadrul său a unor lucrări considerate clasice şi de referinţă, dar conţine şi lucrări noi şi de mare actualitate. Interdisciplinaritatea abordării analizei devine evidentă atunci când ne uităm la caracterul lucrărilor, studiilor şi documentelor folosite, acestea  variind de la studii de sociologie, de power politics, până la studii despre islam şi fundamentalismul religios, ţinând în acelaşi timp cont şi de abordarea jurnalistică, incluzând textele de presă considerate a fi cele potrivite pentru ilustrarea aspectelor esenţiale ale terorismului fundamentalist islamic de inspiraţie Al-Qaida. Ţinând cont de informaţia abundentă care s-a adunat pe acest subiect în ultimii 10 ani, a devenit important să te prinzi atunci când cineva spune şi scrie ceva cu adevărat important.

Apelul la autori cunoscuţi precum Samuel Huntington, Francis Fukuyama, Michael Dillon ori Zygmunt Bauman, îi permit dr. Cristian Barna să aducă în discuţie noţiuni interesante şi utile precum nesiguranţa generalizată, ori sfârşitul epocii teritorialităţii. În fapt, aceasta din urmă este şi una dintre mutaţiile semnificative cu care doctrinele şi strategiile de securitate au fost nevoite să se confrunte, cu „chestiuni extrateritoriale care exced aplicarea unor soluţii teritoriale”.Firul analizei curge natural, iar logica internă nu are în acest fel deloc de suferit, permiţându-i autorului să parcurgă o serie de aspecte esenţiale în ecuaţia generală a paradigmei de securitate pe care o comentează, precum

–          Identificarea mutaţiilor din cadrul strategiilor de securitate naţională şi internaţională

–          Ce ameninţări conţine căutarea permanentă de baze logistice de către actorii non-statali nelegitimi

–          Identifică aspectele foarte stringente ale luptei împotriva terorismului, precum dificultăţile de aplicare a legilor conflictului armat, al dreptului războiului, care fac intervenţiile militare să întâmpine serioase limitări, atât de ordin legislativ, dar şi de ordin militar. Cu titlu de exemplu, este adusă în discuţie ilegalitatea atât a activităţilor teroriste prin încălcarea regulilor de purtare a conflictului armat, cât şi a răspunsului de natură militară din perspectiva convenţiilor internaţionale existente

–          O delimitare succintă între terorism şi practici înrudite, precum şi indicarea conexiunilor dintre activităţile teroriste şi conflictele armate convenţionale

–          Analizarea şi comentarea opţiunilor de intervenţie

–          Identificarea obiectivelor vizate de coaliţia militară internaţională şi strategiilor antiteroriste americane pentru îndeplinirea obiectivelor fixate

–          Trecerea în revistă a principalelor mijloace de acţiune ale acestor strategii şi ale programelor de parteneriat

Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au reprezentat prima invocare a articolului 5 al Tratatului Organizaţiei Nord – Atlantice. Cine oare ar fi putut anticipa schimbările pe care acele evenimente le vor cauza sistemului internaţional ? Deşi tragice pentru că vieţi umane au fost pierdute sau pentru totdeauna rănite fără a se mai putea cicatriza, integrate la scara globală acestea par veritabile bătăi ale aripilor unui fluture de pe teritoriul american, care au cauzat timp de 10 ani furtuni şi uragane în Afganistan şi Irak. “ [ … ]fără să vrea, civilizaţia occidentală este atrasă într-o bătălie de proporţii pentru sufletul Islamului, o credinţă umană, tolerantă şi progresistă care se confruntă cu viziunea unui spânzurat despre un Dumnezeu răzbunător şi o umanitate condusă de legi prohibitive. Şi acest război, nu al civilizaţiilor occidentală şi islamică, ci pentru viitorul celui din urmă, nu are loc pe teritoriile originare ci în fiecare colţ al lumii”, scrie dr. Cristian Barna.

Atentatele teroriste din 2001, 2004 şi 2005 ne-au “prilejuit” intrarea într-o epocă a Marii Asimetrii, în cadrul cărora însăşi natura activităţilor de intelligence şi a celor militare s-a schimbat. Refuzul ori neputinţa de a distinge între combatanţi şi non-combatanţi a devenit norma. Monografia domnului profesor (dacă ar fi să cataloghez lucrarea printr-un cuvânt, acela ar fi monografie, o alegere personală şi nu în totalitate potrivită) vine în contextul de “necesitate a schimbării şi reformării lumii musulmane, având grijă să fie anihilate cele mai puternice surse de legitimare a acţiunilor teroriste”, preluând din carte un citat aparţinându-i lui Graham Fuller. Evenimentele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord ar putea fi primul pas către anihilarea surselor de legitimare.

Leave a Reply

Your email address will not be published.