
Chiar dacă este iarnă şi frig în multe părţi ale lumii, scena mondială a afacerilor externe este în clocot, pentru că „Americanii şi iranienii sunt la un pas de coliziune”, ar spune unii analişti cărora dramaturgia politică îi face să vibreze necontenit.
Şi cu toate acestea, liderul de la Teheran a hotărât să plece „în concediu” undeva foarte aproape de preşedintele american Obama, aşa cum făceau şi liderii URSS în vremurile „bune”. La începutul lui 2012, în luna ianuarie, Ahmadinejad va vizita câteva ţări din America Centrală, de Sud şi Central-Insulară. Este vorba despre Cuba, Venezuela, Nicaragua şi Ecuador. IRNA a anunţat săptămâna trecută faptul că Preşedintele Iranului va vizita în 2012 America Latină, începând cu a doua jumătate a lunii ianuarie. Prima oprire va fi la Caracas, urmată de cea de la Managua, Havana şi Quito.
În Managua acesta va sta alături de alţi şefi de stat la ceremonia de instalare a Preşedintelui Daniel Ortega, un lider care a fost antrenat în Cuba de forţele marxist-leniniste ale lui Fidel Castro. În mod cert vizita din Nicaragua va veni nu doar ca o completare a discuţiilor pe care ar fi trebuit să le poarte în septembrie la Caracas (boala lui Chavez a împiedicat realizarea vizitei de stat), ci şi ca o iritare în plus adusă guvernului american. Un parteneriat cu Nicaragua nu ar însemna doar extinderea alături de Rusia şi China în America Latină, ci şi dorinţa Moscovei şi a Teheranului de a fi cât mai aproape de Panama, sau mai bine spus de Canalul Panama.
Pe de altă parte, vizita la Quito, coroborată cu ceremonia din Managua, poate fi interpretată ca un gest de apropiere nu doar de „punctele sensibile” ale Statelor Unite (Panama şi Columbia), ci şi ca o strategie pe termen cel puţin mediu a Iranului în emisfera de vest.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla până atunci, însă un lucru este vizibil în acest moment: presa internaţională nu a prea vorbit despre implicaţiile pe care le poate avea vizita liderului Iranian în „curtea din spate” a Statelor Unite ale Americii.