Aderarea României la Spaţiul Schengen – mai aproape de adevăr

Aderarea României la Spaţiul Schengen – mai aproape de adevăr

Harta_Spatiului_Schengen_912470072După ce data de 27 martie 2011 pentru aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată, Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European (LIBE) a anunţat luni, 2 mai 2011, că ţara noastră şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

Deşi decizia LIBE nu implică în mod automat că România face deja parte din Spaţiul Schengen, acesta este un pas extrem de important pentru ţara noastră, mai ales pentru faptul că decizia Parlamentului European vine nu după mult timp de la data limită de 27 martie, când România ar fi trebuit deja să semneze acordul interguvernamental. Cu alte cuvinte, atât România, cât şi Bulgaria au făcut progrese majore în securizarea graniţelor. În plus, data de intrare a celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie va fi stabilit înainte de sfârşitul anului 2011, conform recomandării făcute de LIBE Uniunii Europene.

Această recomandare a fost votată cu 33 de voturi pentru şi 3 împotrivă, iar Parlamentul European se va pronunţa prin vot plenar asupra recomandării LIBE, în iunie, anul acesta. Cu toate acestea, datorită faptului că Parlamentul European are doar rol consultativ, revine Consiliului Uniunii Europene să ia decizia finală asupra integrării celor două ţări în spaţiul fără graniţe interne.

Prin ce miracol a reuşit România să recupereze întârzierile în procesul de implementare a acquis-ului Schengen?

Dacă studiul realizat de Centrul Român de Politici Europene, în perioada aprilie-septembrie 2010 arăta că România mai avea mult de lucrat în ceea ce priveşte frontierele aeriene, Sistemul Informatic Schengen, modul de alocare a fondurilor destinate accesului Schengen şi adoptarea legislaţiei referitoare la aderare, se pare că în prezent rapoartele realizate de către experţii europeni din grupul Sch-Eval  la nivel european indică faptul că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen.

Bineînţeles, aşa cum şi LIBE afirmă, există încă anumite aspecte neacoperite în procesul de implementare a acquis-ului Schengen, aici vorbind de ambele ţări –  România şi Bulgaria. De exemplu, imigraţia ilegală face ca graniţa dintre Bulgaria, Turcia şi Grecia să fie una dintre cele mai sensibile graniţe externe ale UE. Aceasta înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, şi să raporteze pe baze regulate Comisiei pentru libertăţi civile din Parlamentul European măsurile adoptate pentru securizarea graniţelor.

Mai sunt voci împotriva aderării României la Spaţiul Schengen?

Chiar dacă lărgirea Spaţiului Schengen, prin aderarea ţării noastre şi a Bulgariei, este privită favorabil, potrivit Focus News, Danemarca s-a opus deciziei Parlamentului European, alăturându-se astfel Franţei şi Germaniei şi considerând că este prematur ca cele două ţări să adere la Schengen înainte să îşi fi rezolvat problemele interne ale corupţiei şi crimei organizate. Mai mult decât atât, decizia nu se poate lua în mod pripit, dată fiind importanţa acesteia: „dacă aderă la Schengen, România va avea de securizat cea de-a doua graniţă terestră externă ca mărime din UE.” (www.romanialibera.ro)

Pe interese de natură politică este pusă şi cauza întârzierii apărută în aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie. Nu acelaşi lucru se poate spune însă şi în cazul Bulgariei care a avut probleme şi la nivelul pregătirii tehnice.

Ţara noastră este pregătită să adere la Schengen?

În timp ce danezii, francezii şi germanii încă ar mai avea un cuvânt de spus împotriva acceptării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, alte state europene precum Portugalia sunt de părere nu numai că cele două ţări sunt pregătite, ci că în unele domenii îşi pot demonstra superioritatea faţă de statele care sunt deja membre Schengen.”O parte din aceste pregătiri sunt rezultatul unor investiţii recente, cele două ţări au acum echipamente mai actualizate, mai moderne, mai eficiente. Şi mai există şi o investiţie politică – ambele ţări au investit politic, pentru a dovedi că îndeplinesc criteriile Schengen”, a afirmat europarlamentarul portughez Carlos Coelho, raportorul din LIBE. Pe bună dreptate, se poate afirma că s-au făcut progrese importante în România ultimului an. Sau poate ne confruntăm doar cu des-întâlnita problemă a divergenţelor de opinii la nivelul Uniunii Europene?

De ce parte se află preşedinţia ungară?

Opinia maghiarilor cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a părut ambiguă, unul dintre motive fiind relaţiile tensionate create de un grup de extremişti maghiari, pe 15 martie, de Ziua maghiarilor de pretutindeni. Cu toate acestea, preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a detensionat aceste relaţii la nici o săptămână după incident, iar ministrul maghiar de Externe a afirmat că „aderarea României la Spaţiul Schengen este în interesul maghiarimii”. De exemplu, aderarea României la Schengen ar putea beneficia Ungariei datorită strategiei energetice comune a celor două ţări care vor să elimine dependenţa de resursele energetice ruseşti, ori strategia Dunării, în care cele două state susţin aceeaşi viziune asupra dezvoltării macroregiunii dunărene.

Leave a Reply

Your email address will not be published.