Ce legatura este intre scutul antiracheta si controlul Cosmosului de catre Statele Unite ale Americii? Ce legatura si unde este situata Romania in tot acest sistem de control? Toate acestea le vom afla pe parcursul mai multor zile. Dar astazi incepem cu partea I.

Se stie faptul ca de-a lungul timpului statele lumii au tins intotdeauna care dominare si control, cele mai reprezentative in acest scop fiind cele doua mari superputeri SUA si Rusia. Se stie si faptul ca tehnologia inseamna informatie, informatia inseamna putere si puterea inseamna control. Drept urmare cine detine informatia, detine puterea, detine controlul.

Armele la randul lor inseamna putere, ele ranesc, intimideaza, supun,  sunt un indicator al puterii, iar dezvoltarea tehnicii in domeniul armelor inseamna maximizarea puterii.

Care este ultima batalie pentru putere? Controlul Cosmosului!  SUA ocupa militar Cosmosul. Astazi, doar Statele Unite ale Americii au o doctrina in domeniul cosmic, bine definita.

Ultima versiune a Doctrinei Spatiale Americane a fost adoptata in anul 2010 si reflecta principii inclinate dialogului si cooperarii internationale aducand precizari suplimentare legate de utilizarea Cosmosului pentru securitatea nationala a SUA, invitand statele lumii sa actioneze responsabil in spatiul cosmic pentru prevenirea incidentelor negative.

Prima oara cand s-a definit posibilitatea folosirii spatiului cosmic pentru apararea strategica a teritoriului SUA, a fost in timpul administratiei presedintelui american Ronald Reagan, dar ideea controlului efectiv al spatiului cosmic in caz de conflict dateaza inca din anul 1963, idee promovata de Air Force. In 1983, apare Initiativa de Aparare Strategica care defineste clar modul si mijloacele prin care SUA urmau sa realizeze controlul militar al spatiului cosmic. La baza Doctrinei Spatiale Americane stau patru piloni respectiv, descurajarea adversarului ori apararea impotriva oricarui atac inamic, asigurarea accesului neingradit al SUA in spatiul cosmic, anihilarea oricaror sisteme cosmice ostile SUA si imbunatatirea prin sisteme cosmice a operatiunilor militare ale SUA si aliatilor sai. Astfel, se actioneaza pe mai multe planuri, atat pentru asigurarea controlului spatiului cosmic de catre SUA cat si pentru protectia impotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice, folosindu-se sisteme terestre, navale, aeriene si cosmice. In anul 1996, administratia presedintului Clinton, elaboreaza un document ce priveste politica spatiala americana, SUA declarand ca”accesul liber la spatiul cosmic reprezinta un interes national vital”, recunoscand astfel importanta spatiului cosmic.  sursa: Foreign Policy

Dupa evenimentele din 11 septembrie se continua tendinta revizuirii Doctrinei Spatiale Americane,  in cadrul versiunii revizuite din anul 2006 se reafirma faptul ca SUA depind “ in mod critic de capacitatile cosmice si acestea sunt vitale pentru interesele nationale”. Urmatorul pas a fost de a utiliza pentru protectia impotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice un sistem de aparare antiracheta.

Sisteme de aparare antiracheta

Pentru a putea intelege ce se intampla astazi pe plan interantional din punct de vedere al apararii antiracheta trebuie mai intai sa definim conceptul de aparare antiracheta.Asadar, ce este apararea antiracheta?Conform definitiei, apararea antiracheta este un sistem, arma sau tehnologie care are rolul de a detecta, urmari, intercepta si distruge rachete inamice ofensive.Initial a fost conceput ca protectie impotriva rachetelor balistice intercontinentale cu capete de lupta nucleare iar mai nou include si apararea impotriva rachetelor cu raza scurta sau medie de actiune cu cap de lupta conventional.

Tehnologia folosita pentru interceptarea rachetelor a variat de-a lungul timpului, in anii ’60, sistemul de aparare impotriva rachetelor balistice utilizand focoase nucleare, ulterior focoase ce folosesc energia cinetica si mai apoi laser-ul. Tari precum, Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, Franta, China, India si Israel, toate si-au dezvoltat la randul lor, sisteme de aparare aeriana. Initial, in Statele Unite, sistemul de aparare antiracheta a fost responsabilitatea Armatei.

Sistemele de aparare antiracheta pot fi impartite in mai multe categorii, in functie de gama de rachete ce pot fi interceptate, de faza de traiectorie in cazul in care interceptia are loc si daca interceptia rachetei are loc in in interiorul sau exteriorul atmosferei Pamantului. Asadar avem:

 –  in  functie de gama de rachete interceptate:

      1. sisteme de aparare antiracheta de tip strategic – cu raza lunga de actiune (7km/s).Un sistem de acest fel detine Rusia, denumit A-135, care apara Moscova; si Statele Unite ale Americii detin un sistem de aparare “Ground-Based Midcourse Defense”, indreptat impotriva rachetelor care pot veni din Asia.

      2.  sisteme de aparare de tip “teatru de aparare”, care pot “calatori” cu o viteza de 3 km/s. Termenul de “teatru” cuprinde in acest context intreaga regiune localizata pentru operatiuni militare, regiune care se intinde de obicei pe o raza de cateva sute de kilometri.

     3. sisteme de aparare antiracheta de tip tactic –  indreptate impotriva rachetelor balistice tactice cu raza scurta de actiune care pot avea o viteza de pana la 1.5km/s

– in functie de traiectoria rachetelor balistice interceptate avem:

       1. sisteme de aparare antiracheta pentru faza de impuls (faza de  crestere) – permite interceptarea rachetelor in timp ce motoarele rachetelor sunt aprinse, de regula dupa lansarea lor pe teritoriul vizat. Dezavantajul e dat de timpul de interceptie a rachetelor foarte scurt, de regula de aproximativ 180 de secunde.

      2.sisteme de aparare antiracheta pentru faza intermediara – permite interceptarea rachetelor dupa ce motoarele rachetelor au fost aprinse.Avantajele acestor sisteme sunt acoperirea geografica foarte mare, chiar si continentala dar sunt dezavantajate de faptul ca necesita mult spatiu de instalare precum si radare puternice, foarte sofisticate.

      3.sisteme de aparare antiracheta pentru faza terminala – permite interceptarea rachetelor dupa ce acestea au reintrat in atmosfera terestra.Sunt avantajate de faptul ca necesita radare mai putin sofisticate dar dezavantajate de timpul de reactie impotriva rachetelor foarte scurt, uneori mai putin de 30 de secunde si pot acoperi o zona geografica mai mica.

– in functie de locatia rachetei in raport cu atmosfera terestra avem:

  1. sisteme de aparare antiracheta tip endoatmosferic (in interiorul atmosferei terestre)

  2.sisteme de aparare antiracheta de tip exoatmosferic (in exteriorul atmosferei terestre)

Data viitoare vom afla cate ceva despre “lupta” dintre SUA si Rusia in istoria sistemelor antiracheta precum si proiecte de viitor in acest domeniu.

  antiracheta, scut, scutul anti-racheta, SUA