Scutul de aparare antiracheta si controlul Cosmosului de catre SUA – Partea a III-a

Scutul de aparare antiracheta si controlul Cosmosului de catre SUA – Partea a III-a

deveselu_2_or-600x400Sistemul de aparare antiracheta in Europa de Est

Initial a existat o initiativa foarte controversata de a plasa instalatiile privind sistemul antiracheta Ground – Based Midcourse (GDM) in Europa de Est. Ca urmare a unei puternice opozitii din partea Rusiei, planul a fost abandonat in favoarea sistemului de aparare antiracheta Aegis in zona Marii Negre, eventual pe teritoriul Romaniei.

Totusi, in februarie 2007, SUA a inceput oficial negocierile cu Polonia si Cheia cu privire la amplasarea unui sistem antiracheta Ground – Based Midcourse.Obiectivul anuntat a fost de a proteja cea mai mare parte din Europa de rachetele cu raza lunga de actiune ce ar putea proveni din Iran. Cetatenii ambelor tari s-au opus, reiesind ca 57% din polonezi nu au fost de acord in timp ce 21% au sustinut planurile, in Cehia, procentajul fiind de 67% si respectiv 15%, peste 130 000 de cehi semnand petitia pentru referendum cu privire la amplasarea bazei antiracheta in tara lor. Cu toate acestea , baza Ustka – Wicko, ce apartine armatei poloneze a fost aleasa ca loc posibil pentru amplasarea a 10 rachete de interceptare americane. Rusia a obiectat prin suspendarea sa din Tratatul privind Fortele Armate Conventionale in Europa ( Tratat semnat la data de 19 noiembrie 1990, la Paris, de catre tarile Tratatului de la Varsovia – Albania,Bulgaria, Germania(RDG),Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria si URSS –   si NATO, care prevedea reducerea considerabila de catre ambele parti semnatare a fortelor armate si armamentelor precum si respectarea unui echilibru intre Occident si Orient) si Putin a avertizat de un posibil nou Razboi Rece. Rusia a amenintat cu amplasarea unor rachete nucleare cu raza scurta de actiune la granita sa cu NATO, daca SUA nu abandoneaza planurile.Cu toate acestea pentru amplasarea unui radar a fost convenit si cu Cehia.La data de 20 august 2008, dupa indelungi negocieri, secretarul de stat american Condoleezza Rice si ministrul de externe al Poloniei Radoslaw Sikorski au semnat la Varsovia “Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Guvernul Republicii Poloneze cu privire la desfasurarea unor interceptori de aparare antirachete balistice pe teritoriul Republicii Poloneze”.Rusia a avertizat Polonia ca se expune la un atac, chiar nuclear, prin acceptarea Statelor Unite de a amplasa interceptori pe teritoriul sau, generalul rus Anatoli Nogovitsyn declarand ca” Polonia – prin implementarea (sistemului) se expune la o tinta – 100 %”.

In mai 2008, apare stirea confrom careia ““Presedintele Rusiei, Dmitri A. Medvedevsi presedintele Chinei, Hu Jintao, s-au întâlnit… pentru a încheia un acord de cooperare nucleară si pentru a condamna împreună propunerile Americii pentru un scut anti-rachetă în Europa. Ambele tări au numit planul drept o lovitură dată încrederii internationale care va tulbura balanta de putere “.   NY Times

In septembrie 2009, presedintele american Barack Obama anunta ca planurile SUA pentru bazele de aparare antiracheta in Europa de Est ar putea fi scoase din uz in favoarea sistemelor de aparare antiracheta navale situate pe navele de razboi ale US Navy.In urma declaratiei presedintelui american, in data de 18 septembrie 2009, premierul rus Vladimir Putin a salutat planul lui Barack Obama .

La data de 4 februarie 2010, Romania a convenit sa gazduiasca elemente ale sistemului de aparare antiracheta incepand cu anul 2015.

Romania si scutul de aparare antiracheta

Tarile cu militari SUA, primele „tinte” ale unor potentiale atacuri cu rachete balistice.

In ultimii ani, datorita relatiilor incordate dintre SUA si Iran, Iranul nu s-a sfiit sa declare faptul ca in cazul unui conflict armat, tarile care gazduiesc trupe americane ar deveni o „tinta”  a rachetelor lor, prin urmare Romania putandu-se numara printre urmtorarele tinte, datorita gazduirii bazei militare americane de la  Kogalniceanu.  Ca urmare, Romania a cerut  inca de la Summit-ul NATO de la Bucuresti (2 – 4 aprilie 2008) extinderea sistemului de aparare antiracheta in Europa si in zonele vulnerabile. A fost gandita o strategie in patru etape, de amplasare a scuturilor antiracheta atat în Sudul, cat si în Nordul Europei, care sa protejeze de eventuale atacuri iraniene atât tarile aliate, cat şi personalul militar si civil american detasat în statele respective. Cele patru etape sunt planificate pentru anii 2011, 2015, 2018 şi 2020.

Etapa 1 care se va desfasura pana la sfarsitul anului 2011, presupune protejarea Sudului Europei prin folosirea navelor militare dotate cu sisteme antiracheta Aegis. Aegis este un sistem integrat de radar si rachete capabil sa lupte simultan impotriva amenintarilor aeriene, terestre şi submarine.

Etapa 2 se va desfasura pana in anul 2015 si presupune  trecerea la folosirea unor interceptori mai avansati tehnic Standard Missile – 3 Block.

Etapa 3 se va desfasura pana in 2018 si  presupune protejarea Nordului Europei prin amplasarea a doua baze terestre dotate cu interceptori de ultima generatie.

Etapa 4 se va desfasura pana in 2020 si presupune imbunatatirea interceptorului SM 3.

In timpul Summit-ului NATO de la Bucuresti, din anul 2008, Alianţa a discutat detaliile tehnice, precum şi implicaţiile politice şi militare ale elementelor propuse ale sistemului de apărare antirachetă american în Europa ajungandu-se la concluzia ca sistemul american de aparare antiracheta ar putea ajuta la protejarea mai multor aliati NATO.

Romania, Bulgaria si Turcia sunt considerate flancul „vulnerabil” al NATO cu privire la posibililele rachete care ar putea veni din  Orientul Apropiat.Potrivit lui Robert Gates, secretarul Apararii din SUA, nu rachetele balistice ale Iranului ar fi o problema ci rachetele cu raza scurta si medie de actiune. Faptul ca NATO isi va extinde proiectul privind sistemul de aparare antiracheta in Romania a generat reactii din partea Rusiei, dar nu la fel de puternice si agresive ca in cazul Cehiei si Poloniei.

“Intenţionăm să solicităm garanţii maxime solide că sistemul de apărare european antirachetă nu este îndreptat împotriva capacităţilor nucleare ale Rusiei”,  a spus generalul Makarov, în finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de şefi de stat major.

“Aşteptăm propuneri din partea NATO şi contăm pe înţelegere din partea partenerilor noştri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind că “este inadmisibil ca situaţia privind securitatea în Europa să fie în întregime dependentă de acordurile dintre Rusia şi SUA, aşa ca în perioada Războiului Rece”.

“Vedem că amplasarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa devansează acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de îngrijorare, deoarece arhitectura sistemului de apărare antirachetă este ca şi creată. Ne-ar plăcea să auzim o explicaţie în acest sens” a afirmat seful Statului Major rus, comentând cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane în România

In noiembrie 2010, in urma Summit-ului NATO de la Lisabona, Rusia si NATO au convenit cu privire la sistemul european de aparare antiracheta, Oleg Ostapenko, comandantul Fortelor Balistice Ruse, declarand ca suntem dispuşi să lucrăm cu experţii NATO în domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de apărare antirachetă, de la concepţie până la variantele de amplasare a radarelor şi interceptoarelor de rachete şi până la exploatarea în comun a centrelor de dirijare şi colectare a datelor” deoarece un sistem european antiracheta este mai bine conceput  dupa principiul teritorial (sectorial) de impartire a responsabilitatilor individual pentru fiecare stat sau grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. (Sursa: Agerpress)

Prin urmare, ce inseamna mai exact faptul ca Romania va gazdui pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta? Despre ce elemente este vorba, ce costuri implica, care sunt implicatiile politice si tactice?

Instalarea scutului antiracheta in Romania este una dintre cele mai importante decizii militare pe care tara noasta a luat-o dupa revolutia romana din 1989. De aceasta data reactia Rusiei a fost mai putin agresiva decat in cazul Cehiei si Poloniei, acest lucru demonstrand in mod clar faptul ca relatiile Rusia – SUA sunt in schimbare Rusia aratandu – se interesata sa se implice intr-o colaborare cu NATO in domeniul antibalistic.

Prima reacţie a Rusiei la aflarea negocierilor româno-americane a fost una rezervată. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov,  a declarat iniţial că aşteaptă clarificari din partea Statelor Unite în ceea priveşte planurile acestora de a desfăşura elemente de aparare anti-rachetă în România. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a tinut sa precizeze la randul sau caÎn mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări. (Sursa Hotnews)

“Ne asteptam ca Statele Unite sa ofere o explicatie exhaustivă,”a spus Serghei Lavrov si ca Rusia presupune ca “există un acord intre cei doi preşedinti în privinţa studiului ameninţărilor comune, cu participarea Uniunii Europene”.”Când vom înţelege că avem un acord comun asupra posibilelor ameninţări, va fi posibil să spun ce măsuri ar putea fi luate, ca răspuns”.

Dar ce a determinat schimbarea de atitudine a Rusiei?  In primul rand, fata de proiectul privind sistemul de aparare antiracheta emis de administratia fostului presedinte George W. Bush, actualul proiect, emis de administratia actualului presedinte Barack Obama, are in vedere apararea impotriva racheteleor cu raza scurta si medie de actiune.Noul scut acopera din punct de vedere al securitatii, intreg teritoriul Romaniei. Apoi, vechiul sistem de aparare prevedea amplasarea unui radar in Cehia si a 10 rachete balistice cu raza lunga de actiune in Polonia, pana in anul 2013.Noul sistem de aparare este bazat pe elemente mobile si implica amplasarea unor rachete de tip SM 3 (rachete concepute sa distruga rachete balistice cu raza scurta si medie de actiune) in Cehia si Polonia, pana in anul 2015. SUA ar urma sa amplaseze nave militare cu rachete interceptoare SM 3 la bord, in Marea Mediterana, in 2011 si interceptoare mobile pe ucat, in Europa Centrala, pana in anul 2015.Ulterior Hillary Clinton, secretar de stat  al SUA i-a oferit explicatii lui Serghei Lavrov, referitor la interceptoarele din Romania.

Cat ne costa?

Romania nu va cheltui nimic, toate costurile generate de amplasarea sistemului antiracheta pe teritoriul tarii noastre vor fi suportate de Statele Unite, ele ridicandu-se la 400 milioane de dolari plus cate 20 de milioane de dolari anual pentru operare.Amlasarea unor elemente pentru sistemul antiracheta pe teritoriul tarii noastre nu va avea impact negativ asupra mediului si populatiei din zona.

 

Unde este amplasat sistemul antiracheta?

In localitatea Deveselu, judetul Olt, localitate situata la granita cu Bulgaria, unde incepand din anul 1952 se afla si aerodromul militar Deveselu unde si-a inceput activitatea Regimentul 206 Aviatie Vanatoare Tactica (subordonat Diviziei 66 Aviatie Tactica din zona de operatiuni de Sud – Est a Romaniei).Astazi, aerodromul Deveselu este folosit ca aerodrom de ajutor in procesul de instruire, executare de aplicatii si exercitii tactice. Baza militara de la Deveselu va ramane sub comanda Romaniei, comandantul bazei fiind ofiter roman dar comanda sistemului antiracheta va fi a SUA. Pentru functionarea in conditii optime a sistemului antiracheta, la Desevelu vor fi dislocati in medie 200 de militari americani dar cifra maxima care poate fi admisa este de 500.

Mai exact, ce elemente din sistemul antiracheta va gazdui Romania?

Romania va gazdui la baza militara Deveselu, 24 de interceptori terestri  SM 3 ( rachete de interceptare) care vor deveni operationali din anul 2015 si vor proteja intreg teritoriul tarii noastre de eventuale eventuale atacuri cu rachete cu raza scurta sau medie de actiune.

 

Sistemul antiracheta de pe teritoriul Romaniei va contine explozibil?

Toti cei 24 de interceptori care vor fi amplasati pe treitoriul Romaniei, nu contin incarcatura exploziva, rolul lor fiind strict defensiv, si vor distruge eventualele tinte prin simplul impact care se va produce in stratul extraatmosferic.Pana in prezent au fost efectuate 25 de teste din care 21 au fost reusite, sistemul fiind in curs de imbunatatire.In Romania nu vor fi facute teste ci doar in bazele militare americane din Hawaii.Pe langa cei 24 de interceptori terestri, Romania va gazdui si un sistem radar de dirijare a interceptorilor dar radarul de descoperire a tintei va fi amplasat in alta tara, in acest moment fiind vehiculata Turcia, dar negocierile sunt in curs.

 

Dar cum arata si cum functioneaza scutul antiracheta?

Atunci când o rachetă este lansată de către unul dintre statele considerate inamice, un radar extraatmosferic o detectează şi transmite un semnal spre o bază militară dotată cu interceptori. Sistemele de senzori supraveghează traiectoria rachetei. Din baza militară sesizată de semnalul satelitului va fi lansată o altă rachetă cu rol defensiv a cărei traiectorie va fi calculată astfel încât la un moment dat aceasta să lovească racheta inamică şi să o distrugă înainte ca aceasta să producă vreo pagubă.

Ce inseamna pentru Romania amplasarea elementelor pentru apararea antiracheta pe teritoriul sau?

In primul rand asigurarea securitatii intregului sau teritoriu in cazul unui eventual atac cu rachete balistice dar si a intregii Europe de Sud-Est.In al doilea rand Romania incepe sa aiba un cuvant de spus in cadrul relatiilor cu NATO, rolul sau strategic incepand sa creasca, in al treilea rand este vorba si despre un transfer tehnologic. Baza militara de la Deveselu va deveni baza NATO incepand cu anul 2015.

Leave a Reply

Your email address will not be published.