Din cele 140 de analize geopolitice publicate anul trecut pe Geopolitics.ro, am selectat 20 dintre ele, care ni s-au părut nouă a fi cele mai interesante, cuprinzătoare și de actualitate. Astăzi vom continua topul nostru și vă vom prezenta locurile 1-20.

Locul 10

Securitatea energetică se defineşte ca modalitatea de aprovizionare cu energie, la preţuri adecvate şi stabile, prin intermediul unor infrastructuri critice protejate, ce ajută la susţinerea şi creşterea performanţei economice. Care sunt orientările geopolitice privind securitatea energetică a României?

Locul 9 

Este deja intrat în limbajul cotidian faptul că Federaţia Rusă este un imperiu energetic sau că deţine monopolul asupra pieţei energetice europene, însă toate aceste beneficii nu pot fi permanente, mai ales că utilizarea resurselor în scopuri politice obligă statul la invesitţii masive în cantitate şi calitate. Acest aspect împreună cu declinul principalelor zone de extracţie augmentează necesitatea investiţiilor, care în condiţiile economice actuale sunt din ce în ce mai greu de realizat.

Locul 8 

Aproape necunoscuţi în spaţiul vest-european (cu excepţia unor materiale BBC), rebelii maoişti din Asia de Sud evocă mai mult decât amintirea nostalgic-controversată a Războiului Rece. Cucerirea puterii în Nepal, pe ruinele familiei monarhice sau atacurile repetate ale secţiilor de poliţie din India sunt prezenţe evocatoare ale unui traseu istoric în care insurgenţa poate deveni o stare de fapt, o orânduire în sine hrănită de marginalizare socială extremă.

Locul 7 

Cu o populaţie de 77 milioane de locuitori dintre care 20% sunt kurzi, Turcia are o poziţie strategică pe litoralul sudic al Mării Negre şi controlează Strâmtorile, deci controlează intrarea la mare. În principal, Ankara exercită influenţă în mediile musulmane din Orientul Mijlociu, Balcani şi Caucaz, devenind astfel puncte pentru politica externă turcă. Redutabilă ca putere militară, bastion în dispozitivul NATO, Turcia rămâne încă angajată în negocieri de aderare la UE. Împreună cu România şi Bulgaria, Turcia asigură o platformă strategică NATO în Marea Neagră şi în direcţia Caucazului de Sud.

Locul 6 

Într-unul dintre studiile de istoria ideilor scrise de către Isaiah Berlin, acesta face o evaluare filosofică şi de psihologie socială asupra naţionalismului european. Pe parcursul întregului eseu, filosoful lituaniano-israeliano-britanic indică prin argumente bine întemeiate originea romantică a naţionalismului, devenind în istoria Europei un factor decisiv de influenţare a tot ceea ce a trăit continentul de la mijlocul secolului XVIII până la întemeierea Comunităţii Economice. Isaiah Berlin este doar unul dintre gânditorii influenţi care au analizat acest fenomen complex.

Locul 5

Statele Unite ale Americii au un nou preşedinte în persoana fostului preşedinte american, primul de culoare din istoria republicii, Barack H. Obama al II-lea. Alegerile au arătat, în mod surprinzător pentru unii, faptul că în ciuda eşecului în reformarea statului american, Obama l-a înfrânt pe contracandidatul său republican. Aparent, câştigarea alegerilor de către Obama poate fi văzută şi prin alte prisme, cum ar fi aceea a Uniunii Europene, Federaţiei Ruse şi Chinei, care, mai mult sau mai puţin făţiş, au susţinut, la acea vreme, o eventuală realegere a lui Obama la Casa Albă. Pe de altă parte, putem vorbi şi de o a doua prismă, aceea a Israelului şi a ceea ce şcoala americană de geopolitică numeşte Orientul Mijlociu.

Locul 4 

Înţelegerea româno-americană, anunţată pe 3 mai 2011, dar mai ales, acordul semnat de cele două părţi la 13 septembrie 2011, potrivit cărora România va găzdui unul din elementele scutului american anti-rachetă, au aprins vii dezbateri privind balanţa strategico-militară continentală.

Ideea proiectului privind scutul-antirachetă nu este una nouă, dar a devenit una din priorităţile guvernării Bush după anul 2001.

Locul 3 

Într-un mediu plin de incertitudine avem nevoie de un jandarm care să fie vârful de lance al valorilor şi intereselor cumulate ale Vestului, însă el trebuie să înţeleagă trei lucruri: scena globală nu mai este unipolară; mecanismele de asigurare ale securităţii s-au schimbat; nu este suficient să inspiri frică, ci trebuie să câştigi şi legitimitate.

Locul 2

Cu toate că există o multitudine de opinii autorizate conform cărora invadarea Irakului în 2003 a fost ilegală pentru că s-a bazat pe dorinţa de a schimba regimul de la Bagdad şi pentru că a fost declanşată în lipsa unei rezoluţii clare a Consiliului de Securitate care să o autorizeze, ONU, singura organizaţie internaţională care poate decide ce anume constituie încălcarea Cartei sale şi măsurile care se impun ca reacţie la respectiva încălcare, nu a declarat războiul ca fiind ilegal.

Locul 1

Fie că ne place sau nu, istoricii care se vor apleca asupra cronicilor Federaţiei Ruse vor trebui să recunoască faptul că pe 31 decembrie 1999, prin demisia lui Boris Eltîn şi accederea lui Vladimir Putin la Kremlin – mai exact la cea mai înaltă funcţie în stat – s-a realizat un moment cheie în construcţia Rusiei post-sovietice. Alegerile prezidenţiale din martie 2000 nu au făcut decât să legitimize oficial ceea ce ulterior avea să se numească Era Putin. Actualul mandat al preşedintelui rus va începe pe 7 mai 2012 şi va dura până în 2018 şi, cel mai probabil, va fi ultimul. “Lumea nu va mai fi niciodată aceeaşi cum o ştim. Se încheie jumătate de mileniu de dominaţie a unor state. Occidentul se află acum pe locul doi. Există toate şansele ca unul din centrele de putere ale noii construcţii mondiale să fie Rusia. Noi am depăşit faza de tranziţie a perioadei post-sovietice. Avem nevoie de o nouă schimbare. Aşa a fost în 2000, aşa este şi acum, doar principiile şi priorităţile sunt altele.” Vladimir Putin – Februarie 2012