Uniunea Europeană și Canada au căzut de acord asupra unui pact comercial profitabil pentru ambele părți, fără ca relația dintre cele două să fie limitată tarifar sau să întâmpine alte impedimente precedente de natură strategică ori logistică, fapt ce marchează începutul unei și mai strânse legături cu caracter economic. Mai mult decât atât, privind în perspectivă, actul de față are o mare importanță pentru progresul relației Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, în vederea semnării unui acord economic, unic în istorie. Însă, în acest sens negocierile au fost momentan amânate, în mare parte datorită agravării problemelor interne pe care Statele Unite ale Americii le-au întâmpinat în ultima vreme.

Negocierile pentru proaspătul acord au început încă din 2009, fiind deseori întrerupte datorită unor polemici intens mediatizate cu privire la exportul de carne de vită realizat de Canada și referitor la brânza ce provine din Europa. Pe parcurs aceste subiecte au fost soluționate prin intermediul sprijinului acordat producătorilor locali. Astfel s-a urmărit ca atât segmentul agriculturii canadiene, cât și cel din spațiul european, să prospere în continuare. Conform regulilor impuse prin acord, comercianții din ambele părți vor avea parte de o competiție echitabilă.

Acordul semnat în ziua de vineri, 18 octombrie, “este unul extrem de ambițios, de o importantă majoră pentru economia Uniunii Europene” conform Președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Acesta împreună cu Prim-Ministrul Canadei, Stephen Harper, au semnat documentul oficial în cadrul unei conferințe organizate la Bruxelles. Documentul va fi înaintat spre ratificare către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, către Parlamentul European dar și către cele 10 provincii din componența statului canadian. Barroso a mai declarat că este optimist în ceea ce privește viitorul acestei relații, sperând în același timp că înțelegerea va intra în vigoare, cu depline drepturi de aplicare, din anul 2015.
“Cea mai mare afacere a țării de pe continentul Nord American”, așa cum Stephen Harper a remarcat cu mândrie, reprezintă o premieră în cadrul acordurilor internaționale de acest tip. Statul canadian este singura entitate statală din componența G8 care, datorită noului parteneriat, va avea acces nerestricționat la cele mai mari două piețe de desfacere de pe glob: cea a Statelor Unite ale Americii și cea a Uniunii Europene.

Pentru a susține declarațiile celor doi oficiali cifrele sunt și ele destul de grăitoare. În anul 2012, din punctul de vedere al comerțului la scară internațională, Canada ocupa locul al 12-lea în rândul celor mai importanți parteneri de afaceri pentru Uniunea Europeană și reprezinta un procentaj de 1,8% din întregul destinat comerțului extern realizat de Uniune. Dacă întoarcem planșa la 180˚ se poate observa afluxul economic pe care Uniunea Europeană în aduce acordului de față, așa încât aceasta din urmă reprezenta, conform studiilor de specialitate realizate în 2011, al doilea cel mai important asociat în domeniul comerțului global pentru Canada, ocupând un procentaj de 10,4% din totalul tranzacțiilor exterioare țării.

Aspectul cel mai pregnant al relației dintre cele două entități se identifică la nivelul capitalului investit. Acest procedeu rămâne în continuare cel mai bun plan de funcționare, pe scheletul căruia se dezvoltă schimbul de servicii și cel de produse. Dovada o reprezintă capitalul investit de Uniunea Europeană în Canada în anul 2011, stoc în valoare de 220 de miliarde de euro. La rândul său, statul canadian a investit pe teritoriul Uniunii o sumă de aproximativ 140 de miliarde de euro.

La o privire de ansamblu parteneriatul de față nu poate să fie decât unul extreme de benefic pentru ambele părți semnatare. Se evidențiază un pronunțat progres către ceea ce se dorește a fi o piață internațională liberă, lipsită de interdicții, de taxe vamale, de obstacole în desfășurarea afacerilor de tot felul și așa mai departe. Însă este un drum lung și destul de periculos. Mai ales că există o interdependență din ce în ce mai dăunătoare între segmentul economic și cel social sau mai mult de atât, politic. Pe de o parte, Canada și-a atins un obiectiv de mult urmărit, constituit într-un tratat comercial ce întrece în calibru NAFTA (North American Free Trade Agreement) semnat împreună cu Statele Unite și Mexic. De cealaltă parte, Uniunea Europeană pe lângă faptul că va adăuga cifre importante sumelor câștigate de pe urma procesului de export și își va extinde gama de produse datorită importului, indiscutabil, va marca un progres important în procesul care ar putea să conducă spre un acord unic în timp și spațiu: un parteneriat economic cu Statele Unite ale Americii.

  acord canada-ue, canada, jose manuel barroso, parteneriat economic, stephen harper, uniunea europeana