Găgăuzia – „buturuga mică” în care se împiedică parcursul european

Găgăuzia – „buturuga mică” în care se împiedică parcursul european

Moldova_Transnistria_GagauziaÎnainte de a face referire la referendumul din Găgăuzia, care a avut loc la data de 2 februarie 2014, trebuie să înţelegem mai bine contextul în care acesta s-a desfăşurat. Dacă Republica Moldova nu s-ar fi încadrat pe linia parcursului european, cu siguranţă acest eveniment nu ar mai fi fost unul de actualitate, pentru că nu ar fi avut loc.

Găgăuzia, localizată în sudul Republicii Moldova, este numită aşa după populaţia care locuieşte aici şi are o economie bazată, în principal, pe sectorul agricol. Găgăuzii, spre deosebire de majoritatea cetăţenilor statului vecin, sunt etnici turci şi vorbesc un dialect al limbii turce. Populaţia regiunii reprezintă doar 4,4% din totalul locuitorilor Republicii Moldova şi este concentrată, în principal, în municipiul Comrat şi câteva comune din apropiere.

În anul 1994, după trei ani de la declararea independenţei faţă de Republica Moldova şi lungi negocieri purtate cu Chişinăul, regiunea a obţinut statutul juridic de „zonă autonomă specială”. Spre deosebire de situaţia din cealaltă regiune separatistă, Transnistria, relaţia Chişinăului cu reprezentanţii de la Comrat nu a mai fost marcată de tensiuni majore.

Ideea autorităţilor de la Comrat de a organiza un referendum pe tema politicii externe a regiunii a apărut după ce Republica Moldova a parafat, la Vilnius, Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Deşi referendumul a fost declarat neconstituţional de către instanţa de judecată de la Comrat, iar hotărârea Adunării Populare este ilegală, populaţia din regiune a fost chemată să-şi exprime votul în privinţa a două chestiuni – direcţia politicii externe a Republicii Moldova (aderarea la UE sau la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan) şi dacă este de acord ca regiunea autonomă să-şi declare independenţa în situaţia în care Republica Moldova îşi pierde suveranitatea, cea de-a doua întrebare referindu-se mai mult la aşa zisul „pericol al unirii cu România”.

Populaţia rusofilă din regiune, nemulţumită de apropierea Republicii Moldova de UE, instigată de autorităţile locale, a participat în proporţie de 70% la votul de duminică. În acest context, rezultatele parţiale evidenţiază opţiunile de politică externă ale locuitorilor Găgăuziei şi servesc interesele Partidului Comuniştilor, care se pronunţă în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală. Unii politicieni şi analişti din Republica Moldova consideră că mişcările separatiste şi anti-europene de la Comrat sunt susţinute de Rusia, care a avertizat în mai multe rânduri Republica Moldova că va avea probleme dacă va continua apropierea de UE şi va semna cu Bruxelles-ul Acordul de liber schimb şi pe cel de asociere, referendumul fiind doar una dintre acţiunile pe care Moscova le-a planificat.

Acest aspect este subliniat şi în recenta analiză realizată de Stratfor, care punctează că cel mai important mesaj transmis autorităţilor de la Chişinău, prin organizarea acestui referendum, a fost faptul că Rusia menţine un grad semnificativ de influenţă şi pârghii în ţară şi orice decizii ale guvernului Republicii Moldova trebuie să ia în considerare interesele Rusiei.

Reacţiile politicienilor moldoveni faţă de referendum sunt diferite, în funcţie de formaţiunile pe care le reprezintă. În timp ce premierul Iurie Leancă susţine că referendumul a fost „o tentativă de a simula un fenomen al separatismului” şi regretă faptul că cetăţenii Găgăuziei s-au lăsat manipulaţi şi au participat la un referendum declarat ilegal, liderul socialiştilor, Igor Dodon, doreşte realizarea de referendumuri şi în alte raioane ale ţării. Partidele din coaliţia de guvernare au lansat o declaraţie comună prin care condamnă votul din Găgăuzia şi apreciază că responsabilitatea pentru această situaţie revine Partidului Comuniştilor.

La rândul său, Pratidul Liberal, prin vocea preşedintelui Mihai Ghimpu, doreşte ca başcanului Formuzal, liderul de la Comrat, să i se retragă calitatea de membru al Guvernului de la Chişinău, în acest sens urmând să înainteze un proiect de modificare a legii.

Cum era de aşteptat, Partidul Comuniştilor s-a declarat mulţumit de rezultatele votului, liderii acestuia considerând că referendumul din 2 februarie a fost „absolut legitim şi democratic”.

Subiectul rămâne în atenţie, atât prin prisma dosarului penal deschis de Procuratura Generală de la Chişinău, privind referendumul, cât mai ales prin evoluţiile ce vor avea loc în contextul electoral al anului 2014.

One Response to "Găgăuzia – „buturuga mică” în care se împiedică parcursul european"

  1. Dr.M Turcu   14/02/2014 at 8:19 pm

    Buturuga mica este mica. Mare este Rusia.

    Reply

Leave a Reply to Dr.M Turcu Cancel Reply

Your email address will not be published.