În ultima dezbatere dintre Romney şi Obama, agenda Orientului Mijlociu a fost adusă în discuţie. Romney spunea că trebuie ca Occidentul să facă lumea musulmană capabilă să respingă de una singură radicalismul. Această strategie se bazează pe ajutor economic, educaţie, egalitate între sexe şi domnia legii. Toate aceste principii sunt lăudabile, dar între enunţarea şi finalitatea lor trebuie să existe o strategie clară. La ora actuală, Occidentul exportă capital financiar, uman şi know-how către Orient, altfel spus acţiunile de mai sus se întâmplă şi astăzi, însă rezultatul nu e cel aşteptat.

Într-un articol precedent vorbeam despre evoluţia crescătoare a actelor de violenţă puse în scenă de Hamas şi spuneam că părinţii îşi binecuvântează copii atunci când aceştia se sinucid pentru cauză. O sursă importantă de putere şi legitimitate pentru Hamas este infrastructura Dawa. Conform tradiţiei, în islam un credincios are 2 îndatoriri: în primul rând el trebuie să se supună lui Allah şi în al doilea rând trebuie să propage islamul pur – dawa (în traducere O chemare către Dumnezeu).  Hamas apelează la acest concept pentru a-şi promova ideologia şi pentru a-i convinge pe aspiranţi să se alăture. Infrastructura Dawa este o reţea bazată pe prozelitism religios, acţiuni caritabile şi activism social. În teritoriile palestiniene Hamas a fost de-a lungul timpului singura structură capabilă să ofere comunităţilor, şcoli şi grădiniţe ataşate de moschei, librării, cluburi sportive şi asociaţii caritabile. Pe lângă aceste funcţii comunitare, în interiorul Hamas, funcţiile Dawa sunt de: recrutare, antrenament, producţie, facilitare acces şi finanţare. Pacea negativă şi lovitura preventivă sunt mecanisme eficiente pe termen scurt, însă dacă vrei să opreşti activitatea unei grupări teroriste trebuie să-i diminuezi capabilităţile pe termen lung. În cazul Hamas, capabilităţile pe termen lung se identifică cu reţeaua Dawa pentru că ea îi asigură legitimitate şi o sursă inepuizabilă de potenţiali membri.

Securitatea Occidentului depinde de starea de securitate din Orientul Mijlociu, mai mult decât ne putem imagina: terorism, petrol, imigraţie, crimă organizată, infrastructuri critice – toate aceste elemente influenţează standardul nostru de viaţă. Hamas are legitimitate în faţa palestinienilor, iar tocmai această legitimitate trebuie erodată. Este mai uşor să atragi oamenii către democraţie, decât să le impui să fie democraţi.

Atragerea către democraţie se face prin mecanisme economice: democratizare prin inovaţie economică. Există numeroase companii care au investit în zone instabile sau în zone post-conflict şi au avut succes. În timp, iniţiativele de antreprenoriat din aceste zone, devin adevărate ancore de securitate. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive: oferă produse şi servicii pentru piaţa locală la preţuri scăzute în comparaţie cu cele din import, asigură o piaţă a muncii, oferă acces la educaţie şi specializare. Toate aceste fenomene cresc (relativ) standardul de viaţă al comunităţii şi implicit reduc riscul apariţiei unui conflict. În mare parte acestea sunt şi activităţile desfăşurate de Hamas în teritoriile palestiniene, numai că scopul lor final nu este democratizarea, ci radicalizarea. În cazul grupărilor teroriste şi implicit a întregului Orient, problema ţine de paradigma de gândire – atât a Occidentului, cât şi a lumii musulmane.

  analize, contraterorism, terorism